Dor de tine

Cuprinşi de frica morţii
din care
doar cei nebuni scapă
ne-am aruncat în  apele
iubirii noastre fără seamăn.
Nu-mi reproşa pornirea
pornirea caldului sărut,
mă înspăimântă doar iubirea,
iubita mea, cu păr cărunt.
Dă-mi nafura sfinţită
pe-altarul suferinţei tale,
mă voi simţi pe veci iubit
spălându-ţi ale tale rane.
Dă-mi crezul tău preaînălţat
Iubita mea de-o vară
Iubeşte-mă ca prima oară...