Căderea stelelor

Trecerea timpului mă înfioară
nu ştiu
  de cine ar trebui să mă tem
  de tinereţea pierdută
  sau de bătrâneţe.

Încerc să zbor între cele două
apărându-mi aripile
de răceala nopţilor
şi de vuietul apelor.

Căderea stelelor
o percep ca o scurgere
de clepsidră…
Din când în când
mai prind câte-o stea
pitind-o după un nor
sperând
că o voi regăsi cândva…