Cântec de iubire

Mă închin în faţa ta iubire
jertfindu-mi dorul în amurg
cu tainica simţire
rugându-mă tăcut.

Mă las culcat pe altarul tău
pârjolit de arşiţa vremii
şi-n strigăte flămânde mă arunc
chemându-te
 lumini să-mi semeni.

Mă închin în faţa ta iubire
cu gândurile-mi înoptate
ce-n dansul lor refiră
 stropi de mâhnire
pe lespezile preacurate.
De ce nu-mi faci un semn
în amurgul zilelor întârziate
voi şti că strălucirea ta
E aproape…