Revoltă

Tristă sunt și-ndurerată în noaptea asta de april, pentru o lume schilodită de mort bătrân și de copil. Văd sânge negru cum mustește din răni adânci și fără nume, prăpădul simt cum iarășă crește ducându-ne-n genune. Aud strigăte în dezmățare a celor ce se fandosesc la mese, e trist că astăzi când se moare, le ard la domni de jupânese. Dar ce poță face cu un putregai dospit la noi de când mă știu, lozinci avem și mulță sărmani ce n-au o pâine la copil...