Gând

Gându-mi peste nopți se-apleacă murmurând Un tainic dor pribeag prin străluciri de stele Răsar din nou în mine iubiri curate fremătând Zvâcnind cătușele dorințelor friviole și rebele Așa sunt eu iubitul meu cel blând. Vină doar în noaptea aceasta plină de mistere Așează-ți chipul în oglinda sufletului meu Sărută-mi ochii obosiți de așteptare și durere Iubește-mă ca-ntotdeauna, fie stea, sau alt eu. Lumini aprinse vor vesti iubirea mea măreață E ceasul când voi fi mai aproape de tine, viață. Iubește-mă, nu mă uita ca pe o frunză îngălbenită Uitată dintr-o nepăsare într-un vechi ierbar, Bucură-te pentru ce-i frumos, pentru o viață fericită Iertând durerea și chinul meu barbar. Rămâi așa cum sufletul meu o vrea, iubite;îndrăgostit Eterna înlănțuire ne va face bogați și pizmuiți, Acum și întotdeauna nu uita iubite, te-am iubit. Mereu vei rămâne în gândul meu, un copac înflorit El, ea ,tu, ramuri tinere ce mă vor sprijini; Așa veți ști, căci doamne mult v-am mai iubit.