Sufăr de prea multă iubire

Am intrat în agonie suferind alături de cei dragi mie. Am simțit bisturiul în abdomenul flămând, în urechile obosite de prea multe minciuni… Am simțit cum mă prăbușesc încetul cu încetul; durerea m-a acaparat. Lacrimi pentru iubitul meu... Lacrimi pentru mama… Fiecare lacrimă a fost o rugăciune pentru el, pentru iubire, pentru mama, pentru cea mai minunată mamă pe care o văd încă în România Mare. Și mama mea din “Țara fagilor” înălțătoare în sufletul meu, este icoana cea mai sfântă a unui neam încă în suferință, pentru că alții au știut să ne dezbine. Doamne, ce dor mi-e de Bucoviona!