Prietenia

Te-am simțit aproape în clipe de tristețe Cînd singur măcinat de molii m-am ascuns Și n-am crezut atâta în iubire și tandrețe Cănd moartea a venit și ne-a cuprins. Nu am știut unde să-mi îndrept gândul Sleit de griji și multă amărăciune, Mi-ai dat o mână-ntinsă și cuvântul Mi-ai dat speranță, putere, prietenie. Îți mulțumesc ție necunoscutule, Într-o lume în care absurdul este în toate, Nu-ți pot închina decât cântecele Și gândurile mele triste și curate.