Gânduri nocturne · 1999
Încăpățânare
Nu vreau să cedez în fața disperării,
nu vreau ca din lacrimile mele
un oarecare,
să împletească pânze de paianjen.
Nu vreau să fiu alta,
numai pentru a mă putea cățăra
acolo sus unde totul este poleit.
Vreau să rămân aceeași,
să pot dărui bucăți de suflet
celor lipsiți;
așa voi regăsi armonia,
moștenită
de la străbuni.
Indifernță
Trecătorule,
privește în jurul tău
și spune-mi ce vezi.
Cum arată ochii copiilor,
a bătrânilor,
cât de elegante sunt mamele,
mamele noastre?
Ce simți când vezi atâta tristețe
ce simți când vine un biet copil
și-ți cere un ban pentru un corn?
Mă întreb și eu ce ne-a schimbat
de-am devenit atât de indiferenți
față de cei pe care îi vedem zilnic
zgribuliți și tulburați
de mersul rapid al anotimpurilor…