Zbor printre nori

Vâslesc încă printre nouri Vântul tace Mă ascultă Gânguritul meu sălbatec Duce dorul chinuit Printre pietre și păduri Prin ape și ascunzișuri. Doar noaptea simt cum mă cuprinde Si-mi lasă sufletul tihnit Fără să-i verse pelinul Din pocalul aurit. Si ziua vine Si tot chinul Mă răvășește furtunos Aruncându-mă din nou Printre norii neguroși.