Vă mulțumesc, prieteni

Când noaptea Chinuit De durere Iubirea mi-a fost furată De o tornadă, Voi ați fost cei care Mi-ați arătat cerul Și stelele. Voi ați fost cei care Mi-ați adunat lacrima În pocal sfințit Și m-ați purtat pe un nour Al speranței Și al prieteniei. Strigătul meu disperat A fost auzit de îngeri Care și-au lăsat aripile Spre singurătatea mea Ocrotindu-mă de răceala Gheții rămase în urma Florii de crin. Vă mulțumesc prieteni Acum, La jumătate de veac Și-n drumul meu Plin de poeme Voi veți rămâne În inima mea.