Ultimul strigăt · 2006
Am rămas în lumină
M-am cuibărit la pieptul tău
Și am rămas în lumină.
Am simțit mângâierea ta
Și strângerea de mână.
Doamne, ce multă iubire
Pentr-o lume-n agonie
Doar prezența ta
Mi-a dat să beau din apa vie.
M-ai purtat pe brațe
Când corpul inert
Plutea în altă lume
Și totul era incert.
Când bisturiul rece
A alunecat pe corpul încins
Sângele a țâșnit năvală
Ca-ntr-un plâns.
Și m-ai lăsat purtată
Spre lumi necunoscute
Și ți-am căzut la poartă
Cu mâinile încremenite.
Am simțit puterea crucii
Limba mi s-a dezlegat
Și am țipat precum pruncii
Când nodul le-a fost tăiat.
Și mare mi-a fost mirarea
Când am zărit un cer înseninat.
Doamne, ocolisem moartea
De Tine am fost salvat.