Mamă, dac-am plecat nefericit

Acum văd de cine-am fost iubit. Ruga sfântă către dumnezeire, Iubirea mi-a înobilat-o-nemurire. Ursita demult mi-a fost scrisă, Sufletul e o lumânare-aprinsă. Viața dacă mi-a fost o nefericire, Iubirea mi-a fost altar și înălțare Șoaptele tăcute le aud mamă Inima ți-o simt plină de teamă. Nu-ți face griji, azi sunt fericit E greu acum să știu că am greșit Salvează-mi sufletul prin rugă Cuvântul tău de mamă mă ajută Udându-mi crucea prin lacrima-ți tăcută.