Întuneric

Neguri văd în juru-mi, inima-mi plânge lacrimi de sânge și-mi mistuie trupul asprit de vremi. Lanțuri nevăzute îmi mușcă carnea oasele sunt mai uscate, vlăguită mă-nconvoi și-ating pământul; durerile mă-nvăluie și simt cum mă cufund tot mai adânc în întuneric…