Alunecăm absurd

Sunt alunecoșă ca niște reptile, ce vor să zboare spre absurd nu le știm culorile; le schimbă mereu, ca apele ce curg. Nu poți să te pronunți deschis, ești imediat catalogat, c-ai fi un acolit convins a celui ce te-a delegat. Aș vrea să știu cinstit, ce zace-n mintea celor mulți, ce gir dau celor aleșă acum, când suntem încătușați...