Stau singură ruptă de lume

cu gându-mi rătăcit și trist te-aș striga să-ți pot spune ce dor mare m-a cuprins. acum când ochii se închid pierzând lumina dăruită îți dăruiesc bunul meu gând frumosă doamnă aurită. Blândețea ta ca un mărgăritar se revarsă spre cânt și poezie Dumnezeu ți-a dăruit un har și pentru mulți multă iubire... Stau singură ruptă de lume dezamăcită de multă răutate mă rog și sufăr ca un câine pentru lipsa de dreptate. Nu știu decât că printre îngeri cineva îmi lasă ruga să pătrundă și lacrimile mele printre nuferi s-ajung în grădina Lui cea sfântă.