12 Jun
2018

Adrian BOTEZ: În genunchi să veniți

ÎN GENUNCHI SĂ VENIŢI

 

                                            la Mărăşeşti

 

orgìi – parfumuri de tei princiare

lărgesc arhitrave în templele lumii

dar câte-elixire de sânge – barbare

pământul eroic le dăruie Mumii…

 

pământul eroic filtrează-şi eroii

şi-i trece prin regnuri – şi-i trece prin magme

încât teii sacri să-nşire – sintagme

ce-au fost temelia şi oastea nevoii

 

în genunchi să veniţi – pe sub bolţi de miresme

sărutaţi roua florii Hristoşilor ţării

sărutaţi sacre răni – catapetesme…

 

…în genunchi! – de la Porţi – pân’ la negura Mării…

…da – e pământ de extaze şi sânge :

înger sfios – în cântare de vis – flautu-şi frânge…

***

 

MEMORIE DACO-VALAHĂ

   

                la Mărăşeşti

 

pământ de sfinţi şi de martiri

de voievozi cu patrafiri

spre ceruri  – toţi – sprijoană SCARA

…câmpul de luptă – câmp de miri:

i-a distilat  – blând – vara!

 

ei n-au murit cuminecaţi

dar fapta-i liturghie !

iar aştrii noştri – morţii fraţi

desculţi curaţi să fie!

 

au fost ţărani cu vatra-n sân

ţărani smulşi vara de la fân…

ţăranul – fulgerând brăzdarul de la plug

aprinde-n ceruri ruguri după Rug…

ţăranii de la corn de plug

de coasa Morţii ei nu fug :

zvârliţi în iad – l-au pârjolit

tot calendaru-au înnoit…!

 

pline de fulger – lungi tranşee

vin după noi – Tainică Cheie :

ei vin furtuni – vin ca să facă

o Patrie DACO-VALAHĂ!

cu rane de piron ei scriu

pe Hristul nostru – Cald şi Viu

toţi răstigniţii noşt’i s-au strâns :

rugaţi-vă – nu-i timp de plâns…

luptaţi cu draci – pe câmpu-ncins!

 

striviţi cu roată şi tăiaţi

sunt crăişorii – sfinţi puşcaţi:

din sânge de martiri zbucneşte

Soarele Nou – pe româneşte !

 

…dar de nu ţineţi minte harul

şi nu schimbaţi nici calendarul

blestem v-aşteaptă şi urgie

când JUDECATA  va să fie!

***

     

…ŞI NOI PE VOI  – SECAŢI PRIBEGI – VĂ VOM SCHIMBA LA FIRI

 

să nu veniţi la geamul meu – să nu-mi huhurezaţi

căci eu – prin geam – văd Neamul meu – de veşnic acuzaţi!

aduşi de vânt” şi criminali – toţi vor să mă convingă

în mine bezne să primesc – şi Iuda să învingă…!

 

nu-nu – satanici avocaţi – cu mine nu vă merge:

voievozii mei – ne-nduplecaţi – e drept – v-au luat la verge

dar asta când pe regii voştri (bandiţi tiptili – de-afară!)

îi tot prindeau cu gheara-n glii şi pliscul în cămară

 

da – suntem – măre! – vinovaţi – că n-am lăsat pământuri

şi nu uităm – şi nu bocim: ne vom sălta din strâmturi :

da – Basarabi şi Muşatini n-au miluit jigòdii

 

ci-au strâns pământul împrejur – au hotărât şi zodii…

…da – adunat-am  oşti  de zori – din sfinţi şi din martiri

şi noi pe voi  – secaţi pribegi – vă vom schimba la firi!

***

 

REŢETĂ PENTRU MÂNTUITORUL HRISTOS

 

întâi – oamenii să vrea – convinşi – a fi zei :

apoi abia separi os –  de carne – miezul – de coajă !

nu poţi – la toţi – să le pui  – în fund – roşu-ardei…

…unul tândăleşte-n tindă – altul se scarpină de vrajă…

 

va fi bine – dar nu acum – ci cândva – …cândva…

când omul va renunţa – definitiv – la cinemà

şi ochii lui – şi barba – i se vor aprinde şi vor scânteià…

va fi bine – dar nu aici şi acum – ci peste Drum…

 

ia-le oamenilor ciocanul şi dalta din mână

să sculpteze doar cu privirile-n lumină şi-n lună

ia-le ceas – ia-le umbrelă – ia-le jucării toate

 

să se simtă-ntre stele – eroi – din Ultima Cetate

…e mult de lucru – Criste – şi trebuie răbdare

cu-aşa o fiară tâmpă – uitucă şi oarbă din născare…

***

 

CUMPĂNĂ

 

s-a făcut verde-n fereşti şi pe măguri

mângâie vântu-orice rană din neguri

e verde şi-n stele – e verde şi-n lună…

…a venit şi-a plecat – din priviri – Vestea Bună…

 

un Neam ostenit de minciuni şi de rele

nu-şi mai priveşte nici semen – nici stele :

fiecare-şi adună şi-şi stivuie scârna  – hârciog

fiecare-ţi rânjeşte din guri de bârlog…

 

Read More »

12 Jun
2018

Maria Ioana: Doar gândul

Doar gândul

 

Privesc în zare cum lumina
Cuprinde orizontul-n depărtare,
Iar raze calde de la soare
Vestesc o nouă zi senină .

 

Sunt singură și gându-mi zboară
La tine parcă ar vrea să-ți spună,
Cât dor am strâns și din mâhnire
Îmi pare ca și florile suspină .

 

Doar vântul a-început s-adie
Foșnesc și frunzele pe ram,
Plecat- îmi ești și cine știe
De-ai să te-ntorci..speranță n-am!

 

Vor trece zilele încet ,pe rând
Dar amintirile cu noi,
Vor reveni mereu în gând
Cu acele clipe petrecute-n doi.

 

Dar cine oare le va șterge
Din gândul meu, din gândul tău?
Când fără voie lăcrimând vor plânge
Doar ochii noștri cu păreri de rău.

 

Destinul a vrut să ne unească
Dar soarta totuși ne desparte,
Căci nu e om să nu greșească
Când viata-i poată pașii-n altă parte…

————————————–

(Sufletul Pereche) Maria Ioana

12 iunie 2018

 

 

12 Jun
2018

Ioan Nicolae MUȘAT: Eminescul din cer

Eminescul din cer

                                                Pentru Eminescu

 

 

 

Suntem Eminescu doar cât putem fiecare,
Cât soare am strâns din poporul român,
Cât ne scânteie în suflet a teiului floare,
Câte vise din noi pe pământ mai rămân.

 

 

 

Suntem Eminescu cât ne-nțelegem trecutul
Duios, în Carpați înflorind în prezent,
Cât în iureșul lumii frăgezim absolutul
Torcându-l în zbor îndrăzneț și fluent.

 

 

 

Nu vedeți cum lumea a căzut din cuvinte
Și soarele nostru umplut e de negi?
Unde-i dragul din om și dorul fierbinte,
Unde-s nuferii galbeni ce dau fir să-nțelegi?

 

 

 

Suntem Eminescu doar cât lumea ne doare,
Cât flori de lumină măcinăm din obscur,
Cât nedreptățile-n jur ne sunt cugetare
Când pocalele lumii ne adapă-n mercur.

 

 

 

Suntem Eminescu doar cât putem fiecare
S-alegem veșnicia din cele ce pier,
Să lucrăm România cea triumfătoare,
Fiți siguri, ne-ajută Eminescul din cer!

—————————————

Ioan Nicolae MUȘAT

Buzău

12 iunie, 2018

 

*Imagine: Pictură de Sabin Bălașa – Luceafărul Eminescu

11 Jun
2018

Anatol COVALI: O pereche

O pereche

                Soției mele, Lucreția, de ziua ei : 9 iunie

 

Eu te urmez și-atunci când nu mă chemi,
vrând ca-mpreună să croim prin vremi
drumeaguri care
n-au fost bătătorite până-acum,
dorind să întâlnim în orice zare
altfel de drum.

 

Am putea face ca de pe cărări
să desluşim cu totul alte zări
mult mai diverse,
care să ne ofere rând pe rând
nu picături de ploaie, ci averse
prin orice gând.

 

Aşa vom reuşi să ocrotim
tot ceea ce de când ne ştim iubim.
Şi ar fi pace
în inimile noastre ce-au visat
ca straiele iubirii să le-mbrace
cu-adevărat.

 

Şi am rămâne-n amintiri astfel
cum ne-am dorit. Nu doar un ea şi-un el,
ci o pereche,
un Făt Frumos cu Cosânzeana-n zbor
purtând în chip de floare la ureche
sufletul lor.

—————————————-

Anatol COVALI

București

9 iunie, 2018

11 Jun
2018

Anna-Nora ROTARU: Pe arca gândurilor mele (versuri)

O ZI CA CELELALTE…

 

Astăzi, ni s-a trezit Ziua voioasă….
Tiptil s-a strecurat din pat de nori…
Cu pași de vals și piruete, grațioasă,
La fereastra cerului, privind-o somnoroasă,
Gândea la lume, cum să-i trimită zori !

 

 

Încet a scormonit o rază de lumină,
Alunecând pe creste, dealuri și adormit oraș,
Ce încă huzurea în somnu-adânc ce-alină,
Sperând în vise dulci, o zi cât mai senină,
O lume minunată, unde-a găsit sălaș !

 

 

S-a răspândit Ziua printre cotloane și grădini,
Printre case, pe străzi s-a scurs, pe caldarâm…
Din somn, trezind vrăbii în pomi cu fructe plini
Și cu lătrat voios al vagabonzilor de câini,
A alungat a nopții umbră, pe un alt tărâm !

 

 

Coroană de soare lucitor și-a prins în plete,
Împrăștiind lumii buchet de culori trandafirii…
Din acelea, ce Zeii doar, cu-ale lor palete,
Le lasă pe pânza Universului, pe șevalete,
Ca la sărbătoarea cea mare, de Florii !

 

 

În mâini gingașe ținea un paneraș cu daruri,
Ciocnindu-ne la geam, la fiecare-n parte…
Și mie mi-a dat buzna, chiar adineauri,
Lăsându-mi pe pervaz un joc de zaruri,
Să văd ce-oi câștiga din visele-mi deșarte !

 

 

Am primit și eu, așa cum cred ca fiecare,
Răvaș întreg, cu numai obligații și probleme…
Cu griji, angoase, îndoieli, fără-nduplecare,
Să le rezolv din zori și până la-ntunecare,
Că mâine, Ziua iar va bate-n geam, devreme,
La datorie să ne cheme…

 

 

BARCA PE VALURI ÎN ASFINȚIT pictura pe panza în ulei de Anna-Nora Rotaru

inclusă în vol. de picturi și poezii ,,Ut pictura poesis”

*

PRIN STINSELE APUSURI…

 

 

Amurgul tremură, se stinge și tăcerea mă inundă…
Nici țipăt de-albatroși n-auzi, de gât i-a sugrumat…
Sub linia orizontului, roș soarele-ncet se-afundă,
Cătând sub fruntea munților, un loc să se ascundă
Și-n marea gândurilor mele, răzbat valul înspumat,
Voind să mă renasc din mine, din visu-mi destrămat…

 

Se-ascunde în abis lumina, pan’ la ultima-i fărâmă,
Părăsind ziua zdrelită, să se prelingă în șuvoaie…
Luând cu ea-mpreună, speranțele cum se dărâmă,
Purtate-n larg, departe, corăbii, fără de parâmă
Și visele-n grămezi, adunate-n lungi convoaie,
Mai mult le-nmoaie valul, le rupe vântul, le îndoaie…

 

Doar eu rămân cu amintirea și tu doar cu uitarea…
Tăceri negre se-adună, din cuvinte ce n-am spus…
E noapte-adâncă-n gândul meu, nu vede cugetarea,
Că mi-am pierdut simțirea-n îndelungă așteptarea
Și tot ce-n minte-mi am avut, cu-apusurile a apus,
De gheara întunericului și ciocul lui de fier răpus…

 

Read More »

11 Jun
2018

Pietro BERRA: Odă pădurii

                                                                      Gustave Klimt

 *

Odă Pădurii

 

Îți mulțumesc, pădure, că ochii mi-i înapoiezi
chiar și în timp ce-i țin strâns închiși,
odihnindu-mă-n în iarba poienilor tale.
Pentru rostul pe care-l dai mâinilor mele
să mă pot agăța de brațele tale-rădăcini,

când pământul îmi fuge sub picioare.
Pentru că mă-nveți să-mi stăpânesc acea teamă
când ies la plimbare prin miezuri de noapte
printre sunete pe care nu le știu,
scoase de făpturi cărora nu le văd
decât ochii răsărind
ca mici luni pe cerul
din scoarță de negru vârtos,
scrutând acel suflet pe care tot eu
am uitat că îl am.

Pietro Berra, Como, Italia

Traducere Germain Droogenbroodt și Gabriela Sonnenberg

(inedit)

***

 

Ode al bosco // Grazie, bosco che mi restituisci gli occhi/anche quando li chiudo/disteso nel tuo prato./Che dai un senso all’avere le mani /per aggrapparmi alla radice/se il piede cede con la terra./Che mi hai insegnato a vincere /
la paura di camminare di notte /tra rumori che non conosco, /di esseri che non vedo/se non per gli occhi, /che come piccole lune compaiono/dietro un cielo di corteccia nera /e mi scrutano l’anima /che non ricordavo di avere.

11 Jun
2018

,,Celebration 100 Identity”- Artista vizuală Mirela Trăistaru este invitată să susțină ,,un performance” în Elveția

Clubul Român Baden (Elveția) vă invită joi, 28 iunie 2018, ora 18.30, la Cabaret Voltaire din Zürich, să participați la evenimentul 100 Connections from susținut de artistul vizual Mirela Trăistaru, doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara.

Coordonator proiect: Conf. Dr. Habil Ioan Augustin Pop

Moderator: Katharine Siegling, Referent Art Culture Aubach Embassy of Art / NGU Zürich

Moment de poezie: Miral Solcanu

Regia: Chris Simion-Mercurian

Cabaret Voltaire este locul în care, cu un secol în urmă, artistul și scriitorul român Tristan Tzara a inițiat mișcarea de avangardă DADA. Cei peste 100 de ani de relații culturale România-Elveția sunt marcați printr-un performance în care arta plastică, literatura și teatrul se împletesc.

Tristan Tzara, Marcel Iancu și Lucian Blaga sunt doar câteva nume sonore care au trăit și creat în Elveția. De la Tristan Tzara și apariția Cabaret Voltaire am traversat un veac de utopii și idealuri, de răsturnări de convenții. Artista contemporană Mirela Trăistaru își asumă climatul artistic interactiv al secolului XX și exploatează culoarea dincolo de coloriști, dincolo de convenții, transformă trupul în peisaj, în manifest, în scriitură, în motiv decorativ desprins din istoria ancestrală.

Invitația se adresează publicului iubitor de artă și specialiștilor din domeniu, cu ocazia evenimentului de body painting susținut de Mirela Trăistaru, artist, scenograf, pictor și doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara.

Curatorul evenimentului este Ioan Augustin Pop, artist și coordonator doctoral în cadrul aceleiași universități timișorene.

Proiectul conceput de curator și Mirela Trăistaru pornește de la fundalul moștenit de tradiția avangardei și ne aduce azi, în 2018.

Pentru acestea, dragi iubitori ai artelor, vă invităm să fiți alături de noi.

Fițți altfel, fiți DADA!

Eveniment privat:

Celebration 100 Identity

Duminica, 1 iulie 2018, Aubach Embassy of Art Rapperswill, St. Gallen (Elveția)

 

Link-uri utile:

http://mirelatraistaru.ro/

http://www.cabaretvoltaire.ch/en/

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii