12 Jul
2018

Vavila POPOVICI: Victorie sau înfrângere?

 „Fiecare zi e pentru mine o victorie asupra urâtului. Sunt așadar un luptător. Ce este urâtul? E starea prin care se exprimă în cotidian nepotrivirea dintre lume şi noi, e suferința unei discordanțe fără leac. Această suferință crește sau scade, dar în oricare dintre clipele ei, în minte îţi revine, aceeași întrebare: Ce caut eu aici?” – Emil Cioran

 

 

Filosoful antic grec Socrate (469-399 î.Hr.), care a plătit cu viața pentru învățătura și activitatea sa, a fost achitat după 2500 de ani de la moarte, într-un proces rejudecat, simbolic, în Grecia. El a mutat centrul de gravitate al cercetărilor filozofice din lumea externă în cea internă, de la cosmos la om. „Cunoaște-te pe tine însuți”, celebra maximă de pe frontispiciul de la Delphi, devenise și maxima lui Socrate.

Curajul lui Socrate a mers mână în mână cu o răbdare, o simplitate și o stăpânire de sine capabile să înfrunte orice încercare. Mânia, ieșirile violente, dușmănia îi erau necunoscute. Primind de la cineva o lovitură de picior, iar oamenii mirându-se de resemnarea sa, Socrate se justifica: „Dacă un măgar m-ar fi lovit cu copita, l-aș fi dat în judecată?”

Socrate îi făcea pe prietenii săi să deprindă arta dialecticii. E spunea ca numai cei care cunosc legile se poarta cum se cuvine; cei care ascultă de legi se poartă după dreptate. Iar dreptatea este ceea ce poruncesc legile; cei care se conduc după dreptate sunt oameni drepți; cei care cunosc legile ce rânduiesc legăturile dintre oameni, se poarta potrivit dreptății.  Iar cei ce se poarta după dreptate sunt oameni drepți. Știința e înțelepciune, dar un om nu poate fi înțelept în toate și e înțelept numai în ce știe.

Spunea despre curaj că este unul dintre cele mai frumoase lucruri. Cei care știu să se poarte bine în împrejurări primejdioase și grozave, sunt oameni curajoși, iar cei care nu știu, sunt fricoși. Numea prin tiranie puterea care se impune în contra voinței cetățenilor și care nu are alte legi decât bunul plac al tiranului.

In fața zeilor și a oamenilor cu judecată, considera că patria este cea mai prețuită, mai însemnată, mai sfântă și mai respectată decât mama, decât tata, decât toți strămoșii. Că pentru patrie, chiar când ne supără, trebuie să avem venerație, supunere și îngrijire mai mult decât pentru tată.

Virtutea, dreptatea, legile și supunerea la legi sunt pentru oameni mai prețioase decât orice lucru,  afirma Socrate.

În ziua de 9 iulie 2018 putem spune că am avut momente de confuzie. Politica este complicată și de multe ori surprinzătoare. Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi, a anunțat că președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, a emis, în aceeași zi, ordinul de delegare în această funcție pentru Anca Jurma, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, potrivit unui comunicat al ICCJ.

Revocarea, de altfel o retragere forțată a Laurei  Kȍvesi din funcția de procuror șef DNA a fost un spectacol tensionat și trist, cu actorul principal profund emoționat, stăpânindu-și demn emoția. În cadrul conferinței de presă ținută în urma anunțului revocării,  Kȍvesi le-a mulțumit colegilor săi din DNA și tuturor procurorilor din Ministerul Public pentru curajul și profesionalismul lor: „Dragi colegi, nu abandonați, continuați să vă faceți treaba. În final, am un mesaj pentru cetățenii României: corupția poate fi învinsă, nu abandonați! Vă mulțumesc pentru tot ce am făcut împreună!” Laura Codruța Kȍvesi a avut și un mesaj pentru cetățenii României: „Corupția poate fi învinsă, nu abandonați”.

Corpul profesional pe care l-a condus – colegii din DNA au fost prezenți și au aplaudat discursul. A fost plecarea unei învingătoare, care și-a dăruit ani buni din viață luptei anti-corupție. Obiectivul vizat cu mult timp în urmă de către partidul social-democrat îmbâcsit de penali, în frunte având un penal dornic de putere, a fost atins.

Revocarea i-a luat prin surprindere atât pe politicieni, cât și pe cetățenii acestei țări care apreciau activitatea acestei instituții numită DNA, cu toate derapajele existente care au fost amplificate și chiar denaturate de către cei care atacau statul de drept. Fiindcă nimic nu este perfect în lumea asta, dar cântarul binelui și al răului a funcționat și oamenii de bun simț l-au urmărit, cu atât mai mult cu cât viza siguranța vieții lor.

Mutarea pe tabla de șah a Președintelui țării a fost extrem de abilă și de inteligentă. A făcut un   gest inevitabil, alegând momentul potrivit. Și tocmai acest moment ales i-a derutat pe mulți.

În primul rând Președintele nu a ieșit să facă anunțul, ci a trimis purtătorul de cuvânt. A fost  judecat de către unii pentru lipsa de curaj, dar Președintele a preferat să fie un anunț, un mesaj succint și nu o pledoarie în care să repete viziunea sa. Cel puțin în acel prim moment.

De la început s-a văzut miza PSD-ului, aceea de a lovi în sistemul de justiție și a-l putea subordona, utilizând manevre josnice la care este greu să răspunzi atunci când nu ai aceleași arme de luptă.

Președintele a evitat o bătălie totală, o și mai mare destabilizare a țării. A evitat mocirla în care intenționau să-l introducă cei doi reprezentanți ai partidelor PSD și ALDE.  A luat o hotărâre rațională, neputând s-o apere pe Laura Kȍvesi, acționând – așa cum s-a exprimat un distins profesor universitar „à contre coeur” – , fiind forțat să respecte hotărârea Curții Constituționale, și să respecte Constituția țării. Legile în vigoare trebuie respectate. A spus-o și Socrate. Și de la el, până în zilele noastre, se dă atenție acestui raționament. Că unii dintre cei care alcătuiesc Curtea Constituțională sunt vechi oameni politici, este o altă problemă, un alt neajuns. Schimbarea de regim nu a fost complet rezolvată odată cu Revoluția din 1989. Nu spuneau cei investiți în funcții după 1989: „La vremuri noi, tot noi!”?

Echilibrul dorit de Președintele țării s-a zdruncinat. În loc ca toți, guvernul, partidele să urmărească politica externă, politica de siguranță națională într-un moment complicat internațional, ei bulversează politica internă a țării. În loc să înfăptuiască planul de guvernare, de reorganizare a administrației, de a schimba mentalitatea și comportamentul dâmbovițean, de a se ocupa de proiecte de dezvoltare de infrastructura etc, toate pentru progresul țării, PSD-ul a pornit un febril atac asupra statului de drept, protejând interesul grupului mafiot.

Președintele a fost obligat să respecte Constituția, să apere interesul țării, dar și pe cel personal, el fiind singurul în măsură de a lupta alături de popor, în lipsa unor partide puternice de opoziție.

După umila mea judecată, cred că decizia Președintelui s-a datorat mai multor factori: Respectului pentru Constituția țării; scrisorii pe care președintele Comisiei de la Veneția a primit-o, în care s-a subliniat că decizia CCR este obligatorie; discuției din coaliție privind suspendarea sa – mocirla în care doreau pesediștii să-l introducă; războiul la care s-ar fi putut ajunge, haosul și nesiguranța amplificate care ar fi provocat suferințe îndelungate poporului de care nu le-ar fi păsat politicienilor, ei urmărindu-și strategiile pentru preluarea totală a puterii, prin orice mijloace. 

Președintele a ales momentul să respecte legea, când Președintele PSD se aștepta mai puțin, când Președintele ALDE plecase într-o scurtă vacanță, dejucându-le astfel planul de suspendare. Cu alte cuvinte – o decizie tactică.

În aceeași zi președintele PSD a vorbit: „Această revocare nu e o victorie pentru nimeni, e o măsură mică dintr-un complex de măsuri care trebuie să se întâmple în perioada următoare. Conviețuim cu un sistem subteran ocult, al unei puteri nelegitime.”  „Vineri am avut o discuție destul de lungă şi așezată cu Tăriceanu, i-am spus că PSD se îndreaptă spre decizia suspendării. Nu a respins ideea, urmând să discutăm de azi procedurile, calendarul. Domnul Tăriceanu nu a respins ideea suspendării”. 

Nici victorie, nici înfrângere! Situația continuă să fie confuză, mocirloasă situație care se răsfrânge asupra populației întregi, cu atât mai mult cu cât Președintele partidului de guvernământ continuă cu veninoasele-i, scabroasele-i amenințări, lipsindu-i simțul măsurii: „Mergem până la capăt!”.

Capătul însemnând distrugerea democrației și instituirea unui stat autoritar, ruperea relațiilor cu țările civilizate.

Oamenii trebuie să aibă încredere în Președintele țării, cel care se luptă cu politicienii corupți, incompetenți, aroganți care au destabilizat țara. Și în instituția DNA: „Corupția poate fi învinsă, nu abandonați”. Statul de drept poate fi apărat!

————————–

Vavila POPOVICI

Carolina de Nord

12 iulie, 2018

 

12 Jul
2018

Lara GRAFT: condamnare

condamnare

 

te-aș condamna doar la iubire,
la clipe cu noi doi, la infinit
la zorii ce se sting în șoapte,
la ochii mei să-i vezi în asfințit.

 

 

te-aș condamna la foamea gurii mele
la plânsul dorului când nu-ți voi fi
la oaza dragostei ce-n mine te oprește
și la chemări fără cuvinte-n seri târzii.

 

 

la liniștea din noapte ce-mi cuprinde
neobosite gânduri înspre zări
la dansul trupului în agonii de vară
și la suspinul fără noi de așteptări.

 

 

să poți vedea cu ochii mei într-una
zvâcnirea-n tâmpla ta să-mi simți
te-aș condamna la viață fără mine
și la durerea flăcării fierbinți.

————————————-

Lara GRAFT

12 iulie, 2018

 

12 Jul
2018

Monica ILAȘ: Sunete lirice (versuri)

Toamna cuvintelor

 

 

Imitam dureroasa emoţie

a zării biciuite de genele nopţii.

 

 

Sunetul–inocent, blestem străvechi,

înfrăţit cu deprimatul sentiment

adăposteşte pierderea amiezilor ,

într-o frescă cu chipul rătăcit

al toamnei imaginare…

 

 

Împreună –

dincolo de misterul spiralei bântuite

de ochii stelelor

răsărim albi în cuvinte

şi ne întristăm regăsindu-ne născuţi

printre mugurii punţilor dureroase

în faţa cărora îngenunchem, desăvârşind

– peste câmpiile luminoase –

rugăciunile cerului desfrunzit…

 

 

Doar noaptea ne îndeamnă să păstrăm

– bolnavi de darul promis –

dureroasa emoţie care-şi caută începutul

printre silabele cu trupuri de zei…

 

 

frânturile unui gând

           

 

Desluşim memoria ceasului victorios !

 

 

Primăvara –  fresca luminoasă

a spaţiului cu urme de ploaie albastră

păzeşte grijile măcinate ale ultimelor motive

rostite vertical de respiraţia bolţilor

în strălucirea polară a cosmosului…

 

 

Fiecare trecem prin miezul întrebării

despre lume,

decorăm cu cioburi de stele

bradul sărbătorilor solemne şi triste

navigând în admiraţia portocalie

a curcubeului din lacuri

şi închipuindu-ne începutul

la fel ca şi ieri…

 

 

Doar întâmplarea timpului desăvârşit

se prăbuşeşte peste erele îngheţate

la capătul formelor neinventate încă

de ceasul victorios !

 

 

Sunete

 

 

Ni se alăturau florile

-răsfoindu-ne începuturile-

ca şi atunci când somnul sublim

obosit de tăcerea cerului

ne încerca veşnicia…

 

 

Ni se alăturau muzicile ierbii

în dimineţile cu gândul colorat

şi timpul abstract.

 

 

Respiram la fel ca şi ieri

sufletul erelor contemplate

de secunde şi clepsidre…

 

 

Ni se alăturau florile

ori de câte ori punctele

îşi croiau drumul printre

interpretările ultimelor fărâme

de istorie.

———————————

Monica ILAȘ

Italia

12 iulie, 2018

 

11 Jul
2018

Emiliei ȚUȚUIANU la ceas aniversar


cunună de biruință

                                                    (Cu drag, Emiliei Țuțuianu)

 

 

Nostalgii târzii

prin timpul istovitor

când mărgelele vremii

se deșiră necontrolat

într-o poiană a vieții

unde harfele cântă

și îngerii într-o litanie

împletesc din busuioc sfințit

cunună de biruință.

Izbânda lumintă de cer,

aduce prinos

nevăzut,

nerecunoscut,

dar tămăduitor.

Tu, ai rămas aceeași;

o floare de mac

într-un lan mănos

spre bucuria celor dragi,

intangibilă și puternică…

Ai urcat munții,

ai schimbat albia râului

și ți-ai pregătit drumul

spre mântuire…

 

pentru tine,  femeie – floare !

 

Ne întrebăm uneori ce este prietenia

când înșelați de vremurile tulburi

în necunoscute labirinturi

rătăcim tăcuți învățând smerenia.

 

Azi nu știu ce aș mai putea spune

când ani la rând sperat-am în iubire

liane ne-au înfășurat în amăgire

și pe frunte ne-au pus cunune.

 

Am lăcrimat cu neputințe

în ceasurile de veghe ale nopții

urcând smerite scările sorții

prin lungi mătănii și credințe.

 

La zi mare, cunună vreau să-ți fac

să-ți împodobesc chipul cu lumină

s-alung tristețea, și dorul ce alină,

să-l pot aduce azi în prag…

 

Florile azi să te împresoare

îngerii lin, în casă să coboare

pentru tine,  femeie – floare !

———————————

Mariana Gurza

Timișoara

12 iulie, 2018

***

 

Emilia Țuțuianu[1] (n. 12 iulie 1961, Râșca, Suceava) este psiholog, editoare, publicistă şi poetă din Roman.

Biografie: A studiat la Liceul Roman Vodă din Roman și ulterior la Facultatea de filozofie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași secția: Relații Publice, Comunicare Socială și Asistență Socială, specializarea socio-psihopedagogie.
La îndemnul criticului literar Ion Rotaru publică poezie: volumul Flori de măr, în anul 2002.
Clipele petrecute la Văratec și Agapia, prietenia cu Maica Benedicta și Sorin Ullea (cercetător în cadrul Institutului de Istoria Artei al Academiei Române) i-au marcat destinul literar.
În anul 2002 înființează prima editură laică[2] din Roman, Editura Mușatinia[3], la sugestia poetului Daniel Corbu, cu ocazia lansării volumului de versuri Flori de măr.
În anul 2004 îi apare al doilea volum de versuri, În amurg, Editura Timpul, Iaşi.
Din 2007 este vicepreședinte fondator[4] al Societății Culturale George Radu Melidon din Roman, fondatoare și redactor șef a revistei literare,Melidonium[5] (prima revistă culturală a Romanului) și a revistei online Melidonium[6].
În perioada 2015-2017 a inițiat, proiectat și coordonat realizarea proiectului Centrului Cultural Spiritual de la Varatic.

Ca editor a ințiat colecțiile:
• Harisma – transcrierea operei lui Melchisedec Ștefănescu – Chronica Romanului şi a Episcopiei de Roman; Încheierea cronologiei picturii moldovenești, sec. XV-XVI cu datarea ansamblurilor de la Părhăuți și Arbure; Acatistul îngerului păzitor
• Harpha – Mileniul trei pe portativ: Ontifonismul, Olnifonismul, Omnifonismul.
A inițiat revista Constelații, revistă a Spitalului de psihiatrie Sf. Nicolae din Gâdinți, prima revistă de socio-psiho-terapie după anul 1989, din județul Neamț. Colaborare la reviste de cultură: Moldova literară, Antiteze, Singur, Cuvântul liber, Asachi, Dor de Dor, Vatra Veche, Conta, Pagini românești[8] din Noua Zeelandă, Tribuna noastră (Canada), Gândacul de Colorado, Observatorul-Toronto.
Prezentă în diverse antologii de poezie din țară și străinătate, precum și în reviste literare din: Canada[9], Noua Zeelandă[10], Statele Unite[11].

Directoare a Editurii Mușatinia,
Redactor șef revista Melidonium,
Redactor la revista Dor de dor[7] din Călărași.
Membră colaboratoare a ASLRQ, Canada
Membră a Ligii Scriitorilor din România, filiala Iaşi
Membră a Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova (din 2016)
Colegiul director Asociația Centrul Cultural Spiritual Varatic

Activitate publicistică

Volume publicate:

• Flori de măr, Ed. Princeps, Iași 2002, editor Daniel Corbu
• În amurg, Ed. Timpul, Iași 2004, editor Marius Chelaru
• Pentru tine, când vei veni, Ed. Singur, 2017
în colaborare
• Pictorul Constantin Bârjoveanu, Ed. Mușatinia, 2003, coautor Profira Bârjoveanu,
• Cordun monografie, Editura Mușatinia, 2013,
• Zboruri întrerupte, Ed. Mușatinia, 2008, coautor Emil Bucureșteanu

Interviuri

• Convorbiri cu scriitorul Ștefan Dumitrescu, Editura Singur, 2016
• Azi… pentru mâine, dialoguri, Ed. Eikon, 2017

coordonator

• Ben Todică, ambasador onorific al românismului în lume, Editura Mușatinia, 2013,
• Monografia Cordun, Ed. Muşatinia 2013
• Apropieri Mariana Gurza – pelerinaj prin idee, gând și suflet, Ed. Mușatinia, 2017
• Adrian Erbiceanu un bijutier al gândului profund, Ed. Mușatinia, 2017
• Irimescu – Demiurgul de tăceri /Irimescu a demiurge of silence, Gh.A.M. Ciobanu, Ed. Muşatinia, 2015
• Veronica Balaj – Coordonate critice – activitate literară – referinţe critice – note biografice, Ed. Mușatinia, Roman, 2015

prefațator

• Prefaţa volumului Identităţi artistice la Roman – revista Moldova literară nr. 14. iunie 2014
• Traian Vasilcău, un ,,Sfeşnic în rugăciune!”, prefaţă la volumul ,,Şfeşnic în rugăciune” de Traian Vasilcău; Melidonium, 2014
• Postfața volumului Fenomenul artistic romașcan – Minodora Ursachi, Ed. Mușatinia, 2016,
• Curcubeu  într-o peniţă, Mădălina Gavrilă, Ed. Muşatinia 2003
• Pegasul dă cu copita,  Constantin Bârjoveanu, Ed. Muşatinia 2003
• Zboruri întrerupte – Poeta Viviana Michiu, Ed. Muşatinia 2008
• Cartea cu vise,  Gheorghe Stoica, Ed. Muşatinia 2013
• Identităţi artistice la Roman, Minodora Ursachi, Muşatinia 2013
• Monografia Cordun, Ed. Muşatinia 2013
• Eliberarea de Anteu, Constantin  Enianu, Muşatinia 2014
• Postume vii, Boris David, Ed. Muşatinia, 2014
• La poarta sufletului tău, Marin Toma, Ed. Muşatinia 2014
• Primăvara sunetelor, Boris David, Ed. Muşatinia 2015
• Muzeul din școala noastră – atelier de creație și educație, Otilia Mircea, Muşatinia 2016
• Apropieri : Mariana Gurza – pelerinaj prin idee, gând şi suflet,  Ed. Muşatinia, 2017

 interviuri:
• Dialog cu psihologul Emilia Ţuţuianu – interviu cu scriitoarea Veronica Balaj

• interviu la Radio Timişoara
• interviu cu scriitoarea Veronica Balaj, revista Conta nr 15-16/2014 pag. 173, Melidonium
• interviu cu scriitorul Boris David
• interviu – Vavila Popovici între ,,ultima piruetă” şi ,,nopţi albe”
• ,,Voi lua cu mine noaptea” – interviu cu poetul Dimitrie Grama
• Interviu cu prof. univ. dr. Tiberiu Tudor

articole:

• Aplicabilitatea gândirii filosofice a lui Vasile Conta, 1988
• Dimensiuni ale muzeografului creator. Penel, culoare și lumină pentru eternitate – Din istoria orașului Roman 616 ani, Ed. Papirus Media, București, martie 2008
• Filosoful Tudor Ghideanu, revista Asachi, nr.11/2010, p.10,
• Tudor Ghideanu – Un adevărat patriarh al culturii româneşti – Din istoria oraşului Roman, martie 2010
• Acasă, revista Dor de Dor, Călărași, iulie, 2011, p. 17,18, pag. 16-17-18
• Acasă, Centrul De Excelență în Promovarea Creativității Românești, Itaca-Dublin, 26 noiembrie 2012
• Poezie – revista Dor de Dor nr. 66 2012 pag. 31
• Gheorghe Stoica – poesis, penel și culoare, revista Studia Romanesia, Roman, martie 2014, p. 135,
• Poeta Viviana Michiu, revista Roman Mușat, martie 2009,
• O sută de ani de rostire filosofică românescă – Melidonium, 2009, pag. 30
• Zboruri întrerupte – Melidonium I, 2009, pag. 31,
• Un pictor de neuitat – Melidonium II, 2009, pag. 25
• O lume eterogenă.. sub microscop – Melidonium 2011, pag. 12
• O poetă romașcană – Melidonium 2011, pag. 41
• Portrete printre rame – Melidonium 2011, pag. 40
• PS Ioachim Băcăuanul, Cel mai important imnograf al sfinților români – Melidonium 2013, pag. 60,
• O legendă vie a culturii romașcane: Gheorghe A.M. Ciobanu; apărut în Melidonium, revista Conta pg. 277, 2015

Distincții

 Premiul Culturii romașcane[12], 2006;
 Medalia de argint a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului[12], 2008;
• Diploma de excelență a Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului[12], 2009;
• Locul II, reportaj literar la Concursul de poezie, proză, teatru, secțiune Dor de Dor Ipotești reportaj literar[13] 2011;
• Locul I, proză la Concursul de poezie, proză, teatru Dor de Dor Ipotești, secțiune proză[14]2012;
• Diploma de excelență[15] – Pentru implicarea și sprijinirea actului cultural– oferită de Asociația pentru dezvoltarea și sprijinirea spiritului rural Călărași, condusă de scriitorul Marin Toma
• Diploma de excelenţă – Pentru implicarea şi promovarea culturii în mediul rural – oferită de Primăria Cordun, Neamţ.
• Diploma de excelenţă din partea Fundaţiei pentru cultură şi învăţământ Ioan Slavici din Timişoara 2014
• Diploma la Gala excelenţei liberale Miclăuşeni mai 2015
• Diploma din partea Asociaţiei Cetatea Nouă
• Premiul pentru revista Melidonium la Gala Culturii Nemţene Superlativele culturale ale anului 2015
• Diplomă de excelență din partea Ligii scriitorilor Filiala Iași
• Crucea Sfântului ierarh Dosoftei, pentru inițierea, proiectarea și coordonarea construirii Centrului Cultural Spiritual Varatic, 29 iulie 2017

• Diploma de merit, Primăria comunei Agapia, în semn de recunoaștere a inițiativei remarcabile de creare a Centrului Cultural Spiritual Varatic, 29 iulie 2017

 

Prezentă în antologii:

• Ion Rotaru – O istorie a literaturii române, de la origini până în prezent, Ed. Dacoromână, 2009, pag. 915-916
• Tudor Ghideanu – Ut pictura poesis, Ed. Princips Edit, 2002, p. 5-10,
 Conferința Națională de Antropologie Urbană, coordonator Adrian Majuru, ediția a II-a, Roman, octombrie 2010, p. 261
• Mihai Andone Delahomiceni – Pagini din Istoria Romanului, Ed. Grafit, Bacău, 2007 , pag. 471
• Laurian Ante – O antologie a literaturii nemțene, Ed. Mușatinia, Roman, 2006, pag. 273-280,
• Emil Bucureșteanu – Poeți nemțeni, Ed. Timpul Iași, 2008, pag. 87-97,
• Virgil Răzesu – Scriitori din Neamț, Ed. Răzeșu, Piatra Neamț, 2012, pag. 307-311,
• Marin Toma – Antologia Dor de Dor, Ed. Mușatinia, Roman, 2011, pag. 192-203 și pag.379-386,
• Marin Toma – Antologia Dor de Dor 2012, Ed. Mușatinia, Roman, 2012, pag. 399-403, 210-225, 3-6 ,
• Constantin Toni Dârțu – Personalități române și faptele lor, 1950-2010, vol. XLIX, Ed. Studis, Iași, 2012 pag. 377-407, 2012,
• Constantin Toni Dârțu – Personalități române și faptele lor, 1950–2000, Ed. StudIS, Iași, 2011, pag. 490.
• Gheorghe A. M. Ciobanu – Portrete printre rame, Ed. Mușatinia, 2012, pag. 60,
• Constantin Tomșa – Note de lector, 2012
• Constantin Tomșa – Împătimit de lectură, Ed. Crigarux, Piatra Neamț, 2006,
• Constantin Tomșa – Împătimit de lectură: Cărți și autori, Ed. Conta, Piatra Neamț, 2008, pag 55,
• Constantin Tomșa – Contemporani cu ei, Ed. Timpul Iași, 2009, p. 48,54,
• Gheorghe A. M. Ciobanu – Scrieri, Litera, Ed. Știința și Tehnica, București, 2004, , pag 170-172 – Un paradis, cu mărul doar în floare
• Dana Vega, Maria Vartolaș – Biblioteca Municipală George Radu Melidon, Roman (1885-2005), Ed. Mușatinia, p. 53,66,94,107
• Marius Neculai, Mihaela Tihon – Personalități romașcane, Ed. Serafica, 2013, pag.157-158,
• Tomşa Constantin – Un dicţionar al literaturii din judeţul Neamţ – de la copişti la suprarealişti, sec. al XV-lea – 2012, Ed. Cetatea Doamnei şi Ed. Crigarux, Piatra Neamţ, 2014,
• Tomşa Constantin – Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, Ed. Cetatea Doamnei şi Ed. Crigarux, Piatra Neamţ, 2014.
• Antologia ASLRQ 2015 – Asociația Scriitorilor de Limbă Română din Quebec, Canada
• Minodora Ursachi – Fenomenul artistic romașcan, Ed. Mușatinia 2016
• Antologie Ascior 2017 Literatură, coordonator Ioan Nicolae Mușat Ed. Teocora 2018

Bibliografie

în periodice:
• Ziarul de Roman, 5 aprilie 2003 – Lansare de carte pentru copii, la Biblioteca Roman, (articol de C. Zanocea)
• Ziarul Monitorul, 30 iulie 2005 – Editura Mușatinia la aniversare, (articol de Lia Popa)
• ziarul Evenimentul regional al Moldovei, 5 aprilie 2007 – Misiunea de editor…dialog cu directorul editurii Mușatinia din Roman, (Lia Popa) ISSN 12209295.
• Ziarul de Roman, 13 mai 2002 – Flori de măr pentru romașcani, (articol de Flora Ordean)
• Ziarul de Roman, 20 mai 2002 – Un paradis cu Mărul în floare (cronică literară),(autor Gh. A.M. Ciobanu)
• Ziarul de Roman, 13 august 2004 – La început a fost… visarea (cronică literară), (de Gh. .M. Ciobanu)
• ziarul Monitorul, 30 aprilie 2004 – Volum de poezie, lansat la Biblioteca Municipală Roman: În amurg, poeta romașcană Emilia Țuțuianu, (A. Opriș)
• ziarul Monitorul de Neamț și Roman, 15 iunie 2011 – Emilia Țuțuianu premiată la Botoșani, (articol de L. Buga)
• ziarul Cuvântul – Târgu Mureș: Dialoguri cu Emilia Țuțuianu un om cu suflet și minte pentru cultura mileniului 3 românesc, 18 iulie, 2013, ISSN 12214310
• revista Vatra Veche, nr.3(51), martie 2013 – Poeta Emilia Țuțuianu, p. 80, ISSN 20660952
• revista Art – Emis, 8 iulie 2012 – În amurg, (Tudor Ghideanu), ISSN, ISSN-L 2247- 4374
• revista Dor de Dor, Călărași, iulie, 2011: Emilia Țuțuianu – 50 de ani, p. 17,18, ISSN 118414842
• Ziarul de Roman- Gh.A.M. Ciobanu – Primii fiori ai mei, la Muşatiniamai 2014
• Ziarul de Roman- Gh.A.M. Ciobanu – Nou Ave, Editurii Muşatinia, iunie 2014
• Suceava News
• Lăcașuri ortodoxe
• Ziarul de Roman iulie 2017
• Ziarul de Roman- Proiect al editorului romașcan Emilia Țuțuianu, iulie 2017
• În Roman – Emilia Țuțuianu, decorată de Mitropolia Moldovei și Bucovinei

Note

1. Calendar (12-18 iulie) 2013, 11 iulie 2013, ziarul Ceahlăul
2. Editură cu un calculator și o mână de oameni – un proiect ambițios promovat de psiholog Emilia Țuțuianu, Ziarul de Roman, 2 mai 2006 (articol de Ana-Maria Postelnicu),, pentru ca zestrea de cultură de ieri și de azi a oamenilor de cultură nemțeni să nu se piardă, cu ajutorul unui calculator, o romașcană – Emilia Țuțuianu, a înființat prima editură laică, Editura Mușatinia, îmbinând profesia de psiholog cu cea de editor” Ana-Maria Postelnicu
3. Editura Mușatinia a împlinit 10 ani, Ana-Maria Postelnicu, 23 octombrie 2012, Ziarul de Roman
4. Conform deciziei nr. 69360/3.02.2009 eliberată de Ministerul Justitiei–Serviciul Relații Publice și Cooperare cu ONG; personalitate juridică, Judecătoria Roman
5. Editura Mușatinia a împlinit 10 ani – fondatoarea Editurii Mușatinia se poate lăuda cu 101 apariții editoriale * ea este și editor al revistei Melidonium, singura revistă de cultură din Roman, Ziarul de Roman, 23 octombrie 2013 (de A. Postelnicu)
6. La mulți ani, Melidonium, pe altarul culturii!, Cristiana Bortaș, 20 noiembrie 2013, Ziarul de Roman
7. redactor, la revista Dor de dor (la pag. 31)
8. Emilia Țuțuianu, Parfumul anilor ce-au fost, Pagini Românești din Noua Zeelandă, nr. 86, august 2012 – ISSN 11744847, p. 8
9. Poezia Emiliei Țuțuianu, între teluric și astral, Observatorul, Toronto, 7 noiembrie 2013
10. revista Pagini românești din Noua Zeelandă
11. Gandacul de Colorado
12. Melidonium
13. Rezultate concurs Dor de Dor 2011
14. Rezultate concurs Dor de Dor 2012
15. Hotărârea nr. 12 de Consiliu Local Dor Mărunt, județul Călărași, din 15 august 2013, prin care Asociația pentru dezvoltarea și promovarea spiritului rural premiază cu Diploma de excelență ,,Dropia de aur,” pentru implicarea și sprijinirea actului cultural național, pe Emilia Țuțuianu

Aprecieri

Emilia Țuțuianu este o neoromantică. Poeta caută mereu pretexte de dor și își făurește din iubire un ideal, o forța tutelară. De aici, acea poezie ce îi păstrează puritatea romantică, simțirea neviclenită. Pe de altă parte, creația poetei Emilia Țuțuianu, dezvăluie acea neliniște specifică Eului său în fața realului ce-i atacă ființa-i înclinată spre visare. (Daniel Corbu– referințe critice)

Apreciez mult de tot delicateța, inefabilul și suavul lirism, nu neapărat în descendența Dumitru Anghel ori Șt. O. Iosif ci într-un chip cu totul original, absolut personal… Îi profetizez o mare, strălucită carieră de prozatoare… lirică.” (Ion Rotaru – ,,O istorie a literaturii române de la origini până în prezent”).

„Constant edificată, mereu înălțată și risipită, răbdător expusă dualității tainice dintre suferință-așteptare și iubire-speranță, poezia Emiliei Țuțuianu aflată în maturare perpetua, promite zboruri spre alte și alte înălțimi, care îi certifică talentul, prin fidelitatea crezului și felurimea plasticizantă a imaginii. (Tudor Ghideanu – ,,Ut pictura poesis”)

EmiliaŢuţuianu – Un nume ce reprezintă o fiinţă planetară deosebită..: „Dacă, pe parcursul acestei mini-galerii de „creionări”, în „allegretto”, a câtorva oglindiri contemporane, am întâlnit unele „personalităţi accentuate”, iată acum şi o „rara avis”, ce ar putea constitui o altă grupare psihologică, pe care s-o denumim acum, „pro domo”, cu atributul de „paralongată”. Un „para” ce te poartă cu gândul la cele trei surori Brontë, din care una orbitează în jurul corelaţiei noastre, chiar şi prin prenume – Emily. O Emilia bucovineancă, devenită, apoi, romaşcancă, roman-vodistă, ca universitate, ieşeancă şi în prezent, de aproape un deceniu, o „dirijoare” sensibilă de condeie literare, primul, ca poetă şi eseistă ce este, iar secondo, ca „his master’s voice” a Editurii Muşatinia, unde se întâlnesc autori din toată ţara.” – (Gheorghe A.M.Ciobanu – ,,Portrete printre rame”)

https://tutuianuemilia.wordpress.com/biografie/

11 Jul
2018

Elena VOLCINSCHI: Femeia nepăsării, voi fi !

FEMEIA NEPĂSĂRII, VOI FI!

 

Ce-ar fi, să locuim o noapte pe un val?
Chiar de-i un vis, eu mi-l doresc cu tine!
În locul unui așternut, ce ar părea banal,
Să alegem spuma dalbă din valuri marine.
Pe creștetul simțirii ce s-o aprinde-n noapte,
Să auzim cum murmură marea-nspumată
Iar vântul, sub magia nopții așteptate,
Ne-o legăna visarea cu boarea-i minunată…
Sfios, sub cer senin dar tremurat de stele,
Când luna o dantela în grații de lumină
Să-mi mângâi plete sure pân’ ce visări rebele,
M-or aduna-n iertarea din cea mai mică vină!
………………………………………………………………………………….
De nu, mă lasă…Cât timp am să trăiesc,
Visul să îmi îngheț în timpul meu de soartă…
Îmi liniștesc pornirea, altfel… înnebunesc!
Nătângă sunt, dar vie; nu sunt moartă!
Mă lepăd iute de mila acestui gând durut ,
Alung chiar și speranța rămasă în minte.
„Femeia nepăsării voi fi’’! Am greșit, când am vrut,
Un vis, pe un val înspumat, sub o briză fierbinte…

———————————–

Elena VOLCINSCHI

(Din volumul ,,Iubită doamnă”, 2016)

11 Jul
2018

Dorina OMOTA: Tu n-ai să știi…

Tu n-ai să știi…

 

Tu n-ai să știi nicicând,
De ce sunt azi tăcere,
Nu ești decât un gând,
Hoinar printre himere…

 

Tu n-ai să știi nicicând,
De ce m-ascund în vise
Și scriu pe cer gemând,
Speranțe compromise…

 

Tu n-ai să știi nicicând,
De ce din ploi de stele
Curg doruri așternând
Talaz de lacrimi grele…

 

Tu n-ai să știi nicicând
De ce dragostea moare
Dar o să simți curând
Disprețul care doare…

 

Tu n-ai să știi nicicând
De ce sunt azi tăcere,
Nu te mai port în gând
Și nu mai vreau himere!

————————————

 Dorina OMOTA

10 iulie, 2018

Imagine: Lucian Opriceanu

10 Jul
2018

Eleonora SCHIPOR: Pentru credință și speranță

De câțiva ani practicăm acest lucru de folos pentru suflet – oraganizăm pelerinaje pe la locurile sfinte atât în Bucovina noastră, cât și în România. Este vorba de un grup de activiști ai satului nostru Pătrăuții de Jos, care ne adunăm împreună și plecăm de câteva ori pe an pe la locurile importante din patria istorică, dar și de pe meleagurile de baștină. Uneori ni se mai alătură și câte doi-trei doritori din alte localități.

          Zilele trecute am organizat din nou un asemenea pelerinaj de suflet. Primul popas l-am făcut ca de obicei la Sfânta Mănăstire Putna. Pentru prima oară am fost și în noua biserică unde se află moaștele celor cinci sfinți putneni – Iacob Putneanul, Arsenie Putneanul, Sila, Natan și Paisie. Ne-am închinat la moaștele lor, am asistat le slujba de dimineață, am vizitat muzeul mănăstirii. Din partea starețului, Arhimandritului Melchisedec, am primit în dar cărțile dedicate evenimentelor de la Fântâna Albă, ziare, reviste, buclete. Ne-am fotografiat și în fața complexului memorial dedicat evenimentelor de la Fântâna Albă ce se află la intrarea pe teritoriul mănăstirii.

La o altă mănăstire Sihăstria Putnei de asemenea ne-am închinat la moaștele celor trei sfinți ce aparțin nemijlocit de acest sfânt locaș – Sila, Natan și Paisie, iar de la Izvorul Tămăduirii celor trei sfinți am luat și apă sfințită.

          Am mai vizitat în pelerinajul nostru mănăstirile Sucevița, Moldovița, între ele ne-am oprit pentru un scurt popas și la vărful Palma, Voroneț, schitul Daniil Sihastrul.

Al doilea popas cu cazare și primire frumoasă l-am avut la pitoreasca mănăstire Doroteia, unde starețul, protosinghelul Iustin ne-a primit cu multă amabilitate. Am asistat la slujbele de seară, zi, la taina Sfântului Maslu. Aflându-se în vecinătatea unui pârâu, puntea ce desparte mănăstirea de locul de cazare a fost avariată din cauza inundațiilor ce au afectat nu demult România. Părintele stareț a făcut un gest minunat, a venit personal cu mașina și ne-a trecut pârâul să putem asista dimineața la citirea Sfântului Acatist al zilei respective. Îi mulțumim și pe această cale.

          După ce ne-am luat rămas bun de la călugării și slujitorii de aici am plecat spre orașul Suceava unde am vizitat și ne-am închinat la sfintele moaște la mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou, venind spre frontieră am trecut pe la mănăstirea Bogdana din Rădăuți. Peste tot am plătit slujbe, ne-am rugat pentru pace, sănătate, binele nostru, am procurat iconițe, acatiste, cărticele de rugăciuni, mir, am aprins lumînări, ne-am fotografiat spre amintire.

          Tot în acea zi l-am admirat puțin și pe vestitul nostru copământean Grigore Gherman care tocmai susținea un concert de toată frumusețea pe piața centrală a orașului Rădăuți, deoarece erau  și zilele orașului.

          Cu impresii de neuitat, cu sufletul încărcat de emoții pozitive, cu speranță și și credință ne-am întors la baștină. Sperăm că vom mai avea parte deasemenea momente în viață. Doamne ajută!

          Sincere mulțumiri aducem tuturor oamenilor cu suflet mare pe care i-am întâlnit în drumul pelerinajului nostru, cât și domnului președinte al societății de Cultură Românească Mihai Eminescu din regiunea Cernăuți Vasile Bâcu, care ne-a ajutat în organizarea acestui pelerinaj. Asemena mulțumiri aducem și corpului diplomatic al Consulatului General al României la Cernăuți.

—————————————

Eleonora SCHIPOR

Cernăuți, Bucovin de Nord / Ucraina

10 iulie, 2018

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii