27 Nov
2017

Gheorghe Andrei NEAGU: The death from the pumpkin (Moartea din Boston)

– Luaţi aminte buni creştini, sărbătoarea aceasta de peste ocean este Satana, necredincioşii au adus-o ca să ne strice nouă morala strămoşească!, îi îndemna părintele Stoleru pe cei câţiva creştini adunaţi în biserică.

La intrare, Dan Marcu, cunoscut om de afaceri şi mai ales sârguincios donator, îl asculta la rându-i cu indiferenţă. „Ce ştie găozarul ăsta cu sutană”, îşi zise, privind la portretul în mărime naturală cu care fusese blagoslovit în urma daniilor sale. Preotul perora fără prea multă convingere împotriva sărbătorii de Halloween, având sentimentul că-şi făcea datoria. Ierarhii ce-i păstoreau existenţa teologică, aşa îi ceruseră, să lupte împotriva Halloween-ului. Plictisit,  Marcu îşi mai privi încă odată portretul ce străjuia intrarea în naos, stând cu spatele spre altar, mai înainte de a se îndrepta spre limuzina luxoasă de la intrare.

Era singurul enoriaş care avea voie să străbată curtea bisericii, în S.U.V.-ul negru şi monstruos, făcut de cei de la Mercedes. Dar Marcu era mândru. Aşa îl învăţaseră cei din securitate, când îl omeniseră şi cu o facultate la fără frecvenţă şi cu un serviciu mănos, la cadre.  De fapt nu se afla  cadrist în vreo întreprindere de stat pe vremea când  nu existau particulare, care să nu fi fost racolat de specialiştii cu ochi albaştri.

Read More »

27 Nov
2017

Anatol COVALI: Poesis

Mi-am pus

 

Mi-am pus o mască veselă pe faţă
şi umblu printre semeni fericit
că am trăit cea mai frumoasă viaţă
care mi-a dat ce-am vrut şi m-a iubit

 

Mi-am pus un strai superb, de sărbătoare,
şi am ieşit în lume să mă plimb,
să vadă toţi că port cu încântare
deasupra frunţii-al bucuriei nimb.

 

Read More »

27 Nov
2017

Renata MOIŞ-ŞIMAN: Un exemplu de politică discreționară a marilor puteri

Semnarea Tratatului privind Ucraina Transcarpatica (29 iunie 1945) şi ratificarea lui (22 şi 27 noiembrie 1945)

Cel de al doilea război mondial a fost, fără îndoială, unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria omenirii, prin pierderile enorme umane şi materiale, prin distrugerea unor inestimabile valori de patrimoniu cultural, inclusiv oraşe întregi, precum şi prin urmele de neşters în memoria a zeci de milioane de urmaşi orfani. Ţările din Europa centrală şi de Est au fost ocupate de germani, apoi târâte în război. După înfrângerile suferite de nemţi şi întoarcerea frontului a urmat alt pârjol, tăvălugul trecând acum în sens invers, dar cu aceleaşi atrocităţi şi suferinţe.

Pe cât au fost însă de inumane actele de război, pe atât au fost de nedrepte multe dintre hotărârile luate de cei puternici şi învingători la sfărşitul ostilităţilor. Printre asemenea hotărâri se numără şi trasarea frontierelor mai multor state. Noi vom aborda în articolul de mai jos situaţia Transcarpatiei, regiunea din centrul Europei care a avut neşansa de a trece de la un stat la altul de-a lungul istoriei medievale şi moderne, de la unguri la austrieci şi Imperiul Austro-Ungar, pentru ca după Primul Război Mondial să fie atribuită proaspăt formatului stat cehoslovac. Dar şi Cehoslovacia avea să o piardă, în 1945, în favoarea Ucrainei, acesta fiind unul dintre exemplele despre care vorbeam mai sus.

Read More »

27 Nov
2017

Viorel Birtu-Pârăianu: Poeme

UMBRA

 

am plecat într-o noapte
a chemare,
eram iarăși nebunul din cer
mereu mă întrebam
ce caut
într-o viață ternă și rea

eram visul destinat purității
un zbucium intens și frumos
ce cânta
pe ramuri înverzite de fag
tu urci,
eu cotrobăi pe jos

sparg pahare goale de tâmple
cuvântul atârnă de gânduri
pierdut în retorice întrebări
unde sunt oare acum

astăzi nu cânt
a fugit visul falnicei lumi
tu taci,
eu scriu pe un rând

Read More »

27 Nov
2017

Alexandru Nemoianu: Până când?

Din nou “strada” României este aglomerată de cete ieșite năuc să #rezist, protesteze(?!) și să facă larmă. Nu sunt mulți, la nivel de câteva mii de oameni în toată țara, ”crema” ONG-urilor. Pretextul sunt câteva minore ajustări în exprimarea unor texte juridice. De fapt corectarea unor aberații care împiedică funcționarea cu bine a unui “stat de drept”. Am avut ocazia să explic în ce constau aceste corectări. Se caută eliminare acelor prevederi care instituționalizează un stat “paralel”. În mod real în România, prin manevre tenebroase ale “comisarilor” de la Bruxelles, există instituții procuratoriale care se află peste și în afară posibilității de control al autorității alese democratic. Un caz clar, limpede și sfruntat de “stat paralel”. Această aberație juridică exista și în Ungaria, Polonia și Cehia. Fără îndoială această aberație juridical impusă de “comisari” face posibilă intervenția și destabilizarea oricărei autorități care ar fi crâcnit în față cerințelor “globaliste”. În Ungaria și Polonia aceste aberații au fost înlăturate. În Polonia aceste schimbări au primit și aprobarea “străzii”, printr-o copleșitoare demonstrație a peste două sute de mii de oameni (și nu 60 de mii cât au “raportat” o media slugarnică “comisarilor”). Același lucru, înlăturarea aberației juridice pomenite, îl încearcă și actuala administrație, repet, LEGAL ALEASĂ de popor să îl facă în România. Dar iată că cercurile “globaliste” au sărit în sus. Din nou aceste cercuri apelează la”stradă”, la rătăciții și rătăcitele care #rezist fără să știe la ce, bătrânilor zaharisiți și a opozanților din temperament (scandalagiilor). Metoda folosită este cea cunoscută.
Read More »

26 Nov
2017

Vavila Popovici: De ce protestăm?

   Sfidarea, măgăria, precum și disprețul total sunt acte de îndrăzneală, tupeu și obrăznicie, de lipsă de bun simț, de care au dat dovadă politicienii, jignind poporul, spulberându-i liniștea, încrederea și speranța. În cazul de față – o sfidare adusă legilor existente, tuturor celor ce le respectă și se supun lor.

   Pungașul este hoțul de bani, este cel care își asumă această poziție, el fiind o  persoană necinstită care înșală pe alții, profitând de încrederea lor; pungașul este definit ca impostor, potlogar, șarlatan; escroc, prădător, borfaș. Excludem apelativul găinar care în comparație cu pungașul este ceva de „statura mai mică”, un pitic.

   În Decembrie 2016  poporul acestei țări – România – a acceptat victoria PSD-ului, l-a lăsat să conducă democratic, având oarecare speranță că vor conduce în așa mod să poată trăi oamenii în liniște și pace. Dar, faptele s-au dovedit cu efect contrar, ei neconștientizând că cei care au câștigat alegerile, nu au dreptul de a face orice le trece prin cap și să mimeze doar, dorința unei stări de bine.

   Read More »

26 Nov
2017

Gheorghe Constantin Nistoroiu: Carol al II-lea şi arma puterii sale – trădarea (3)

            „Eu măicuţă dragă, Cărluţă scump, ce să-ţi spun, emoţii şi scârbă fără seamă am de când ai plecat.”

                                (Elena Wolf-Lupescu)

   Când principele Carol a renunţat în scris pentru a treia oară la tron, regele Ferdinand a fost atât de mâhnit, de îngrozit încât a consemnat evenimentul ca fiind o pedeapsă a cerului: „A fost vrerea cerului să pedepsească ţara, pe mine şi pe regină, cu grea încercare, prin renunţarea la tron a principelui Carol.” („Monitorul oficial”, nr. 160 din 22 iulie 1927)

   Greaua încercare n-a fost pentru ţară, ci pentru părinţii care l-au educat cum l-au educat. Pentru dinastie evident a fost o ruşine, chiar o ruşine dintre cele mari, dar cu „sângele albastru”, aşa ceva se tot întâmplă… Cât priveşte pentru ţară a fost un semn de Sus, care repetat de trei ori prevesteşte un miracol. Cum însă a intervenit omul, respectiv regina Maria şi ceilalţi factori politici, deci umani, miracolul a devenit o nenorocire pentru Naţiune.

   Cu principele Nicolae lucrurile au fost mult mai simple. În regenţă dincolo de incapacitatea sa politică totală, dincolo de trabucurile selecte consumate în plen, dincolo de indiferenţa faţă de treburile majore ale ţării el ţesea pânza consacrării sentimentale cu imaginea Ioanei Dumitrescu, devenită Săveanu prin căsătoria cu avocatul liberal Radu Săveanu.

   Acelaşi mare portretist literar, omul politic Constantin Argetoianu, ne-o descrie astfel: „De o frumuseţe discutabilă, dar înzestrată cu toate atracţiile viciului, deşteaptă şi şireată, prinsese în mrejele ei pe tânărul Săveanu (fiul lui Nicuşor Săveanu, fostul ministru şi viitorul şef al Camerei), vicios şi el, dar prostănac, îndestul ca să o ia de nevastă. Prinţul a cunoscut-o la Automobil-Club, unde doamna venea des să dejuneze cu soţul şi amantul ei, dl.B., amândoi membri ai cercului. Practica  femeie făcea, cum zice francezul <<d’une pierre deux coups>> şi putea astfel să-şi elaboreze în linişte programul zilei. În patima lui sportivă, prinţul Nicolae a întârziat într-o zi prin birourile clubului şi a rămas la dejun şi el. Întâlnirea a fost decisivă, adevărat <<coup de foudre>>. Nicolae îşi găsise femeia vieţii lui… Scandalul a izbucnit într-o zi cu soare la poarta Automobil-Clubului. Prinţul dejuna cu iubita şi soţul ei, coborâseră câteştrei scara şi, când să se despartă, d-na Săveanu în loc să urce în maşina conjugală, s-a urcat în a prinţului şi şterge-o fără nici o explicaţie! Au luat-o în goană spre Şosea: prinţul înainte şi Săveanu după el. În dreptul palatului principesei Elena, prinţul a oprit maşina, a scos garda palatului şi-tocmai sosea şi Săveanu cu ochii beliţi-nu s-a jenat să ordone arestarea supărătorului soţ. S-a urcat apoi la volan lângă damă şi a plecat liniştit înainte.” (Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri. Ed. Humanitas, Bucureşti-1990-1991; Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani. Ed. Politică, Bucureşti-1968, p. 460)

   Regenţa care după remarca patriarhului Cristea „nu merge că n-are cap”, a constituit pilonii ce au susţinut puntea planului conspirativ al prinţului fugar.

   Read More »

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii