12 Jan
2018

Lavinia BUD: Cununi de Lumină (poeme)

SĂ ÎMPLETIȚI CUNUNĂ

 

Să v-arătați, voi oameni, în roua dimineții,

Veșmânt de bucurie pe umeri să purtați,

Cărările v-așteaptă binețe să-i dați vieții,

Să le păziți de furi, ca fiii de-mpărați.

 

Să vă-mpletiți, voi oameni, singuri,

Cunună de lumină din spicele de grâu,

Ca să vă vadă cerul, să nu mai vină neguri

Când o purtați cu cinste în lanul pân’ la brâu.

 

Și truda voastră trebuie sfințită

Cu pâinea caldă ce o puneți pe masă,

Sa nu vă fure lotrii cu ură întețită

Pământul ce vă ține loc de casă.

 

Ce-nseamnă bogăția dacă nu poți să-nalți

Din iscusința ta spre oameni bucurii,

Și nu te-ncumeți, piciorul să-l descalți

Când ai în față lacrimi de copii…

 

 

PLUS  INFINIT

 

Oamenii se grăbesc,

trec unii pe lângă alții

înnegurați,

de parcă ar purta în privire

ploi acide ce curg

spre minus infinit.

O  goană nebună

încarcă pașii fără busolă

cu năvoade încâlcite

și târguri noroioase

adâncesc tot mai mult

neputința din noi.

Balanța demnității

se ridică fără arginți,

ajunge cunoașterea Luminii,

învățată și adunată

cu sufletul,cu brațele,cu ochii,

până la plus infinit.

 

Unde sunt cei care

vor salva lumea?!…

Omule, învață adunarea Luminii

ca să-ți fie scrisă

în marea carte a Vieții…

————————————–

Lavinia BUD

Timișoara

11 ianuarie 2018

 

12 Jan
2018

Alexandru NEMOIANU: ,,Ideologia descurajării”

Conflictul vremii noastre este cel dintre “neamuri”, realități istorice și spirituale indivizibile și indestructibile și “globalismul” demonic, viziunea pulverizarii în lipsa de semnificație.
Fiecare țară și neam au de înfruntat acest conflict într-o manieră specifică, deoarece trăim în timp istoric, real. În România lupta contra “neamului” se dă prin “ideologia descurajării”.
Această “ideologie”, în fond, este și simplă și simplistă. Ea caută să denigreze sau măcar să relativizeze toate și fiecare dintre valorile românești, de la evenimente și personalități istorice la figuri și personaje mitice, de la Ștefan cel Mare și Eminescu la Ileana Cosânzeana și Făt Frumos. Sunt acei netrebnici care au avut neobrăzarea și prostia să spună că “nenorocirea”  Neamului Românesc sunt Eminescu și Caragiale. Sunt cei care cu voluptate insultă tot ce este autentic românesc, de la Ortodoxie la Tradiție, de la Carpați la Eminescu. Sunt aceiași care sub semnul vinderii țării și Neamului stau sub puturoasa sigla #rezist a destabilizării Țării Românești. În esență lupta se dă împotriva “modelului existențial românesc” , a înțelegerii românești a rostului vieții, a diferenței dintre bine și rău. Această luptă are un scop sinistru.
Surparea identității naționale, a valorilor care susțin această identitate, reprezintă pasul decisiv în doborârea credinței în rostul istoric al unui Neam. Iar, după ce această încredere ar fi doborâtă, trecerea sub ocupație străină, fizică și morală, ar fi un pas prea lesne de făcut. Caci atunci când un ar mai exista puncte de referință pentru Neam, atunci el ar deveni o masă informă de indivizi rătăciți, care nu știu nici de unde vin și mai ales, nu știu unde se duc; vegetează la voia celor răi. Promovarea acestei “ideologii a descurajării” este rostul pe care l-au avut măcar únele dintre administrațiile românești post Decembrie 1989 . Un simptom al modului de acțiune, “modus operandi”, al acestei ideologii l-am văzut la începutul lui Martie, 2006
Read More »

12 Jan
2018

George FILIP:Tristă aniversare …la Montreal

MIHAI  SPRE  GOLGOTA

 

frate MIHAI, te-au pus din nou în cuşcă.

irozii tăi te spânzură…te-mpuşcă,

te otrăvesc din nou – iubite frate;

vor să te-alunge din eternitate.

 

te-nvinuiesc poete, că-n mileniu

tu ai purtat pe frunte flori de geniu

şi împărat ai fost…şi-o să mai fii

peste imperiul tău de poezii.

 

Read More »

12 Jan
2018

George ROCA: Lucky Marinescu, această minunată doamnă a muzicii ușoare românești a plecat la ceruri…

Notă: Azi. 11 ianuarie 2018, am aflat cu durere, aici pe pământ australian, departe de Bucureştiul iubit, că Lucky Marinescu*, minunata doamnă a muzicii uşoare româneşti a plecat la ceruri. Dumnzeu să o odihneasca! Iată un articol pe care l-am scris despre dânsa în urmă cu ma bine de opt ani…

—————————————

* (Născută în Cahul, Basarabia, la 12 iulie 1934, decedată la Bucureşti, la 10 ianuarie 2018)

Joi, 17 septembrie, 2009, am avut bucuria să o reîntâlnesc după mai bine 30 de ani pe această minunată doamnă a muzicii uşoare româneşti. Înainte de masă lansasem o carte de-a mea la „Biblioteca Metropolitană” din Piaţa Amzei, când una dintre bunele mele prietene, editoarea Rodica Lupu, îmi spune: „Astă seară ţi-am pregătit o surpriză! Te vei reîntâlni cu Lucky Marinescu!”. Am fost de-a dreptul surprins de veste… Pe Lucky Marinescu? Vai, o plăcere deosebită pentru mine! Şi m-am lăsat copleşit de amintiri…

O cunoscusem personal, pentru prima dată, pe la sfârşitul anilor ’60 la Eforie Nord, unde îmi petreceam vară pe litoral, lucrând în vacanţele studenţeşti. Lucky era deja o cântăreaţă consacrată pe scena muzicii uşoare româneşti. Cântă la barul „Western” din Eforie Nord împreună cu Willy Donea, un alt mare artist. Acolo cântăreţii intrau în spectacol călare pe cal! Lucky era vedetă! Atrăgea publicul ca un magnet! Noi, “litoralenienii” tineri, eram cu toţii îndrăgostiţi de frumoasă doamnă. Atunci când intră Lucky Marinescu pe mica scena se făcea linişte, toţi spectatorii barului o sorbeau cu privirea şi începeau să cânte împreună cu ea. În vecinătatea barului „Western” era un alt bar faimos numit „Can-can” condus de maestrul de balet Grădinaru. Acolo cânta Tana (Taniana Radu), o solistă talentată dar totuşi nu de talia vedetei de la „Western”. Când Lucky începea show-ul la „Western” se golea de clienţi nu numai la „Can-can”-ul ci şi promenada. Se adunau pe la intrare toţi cei care îşi făceau plimbarea de seară pe vestita alee nord-eforiană „Hotel Belona – Hotel Union”.

Read More »

12 Jan
2018

Galina MARTEA: Centenarul Marii Uniri – unitatea națională a românilor de pretutindeni

Pentru a aborda subiectul în cauză, cred, mai întâi de toate ar fi necesar să definim expresia de unitate națională a unui popor, ulterior, constatând că aceasta este o construcție care expune și se asociază în mod direct cu termenul de identitate națională, conștiință națională, demnitate națională, idee națională – toate reprezentând același sens și conținut prin care se manifestă sentimentul și atitudinea omului față de întreaga diversitate a valorilor naționale. La rândul  lor, valorile naționale sunt conținutul propriu ce aparține unui popor, unei națiuni, unui stat. Deci, totul ce are tangenţă cu îmbinarea de cuvinte național este conținutul și centrul de legătură ce ține în corelație identitatea unui popor şi, nemijlocit, ține într-o corelație unitară toate domeniile de activitate umană și socială ale acestuia. În consecință, prin această corelație se intersectează și unitatea națională, expresie și substanță de valoare în existența unei națiuni. Respectiv, prin intermediul segmentului de unitate națională se intersectează și prezența neamului românesc, acesta reprezentând și întrunind poporul român din întreaga lume. Însă pentru a menține în poziție verticală unitatea și identitatea națiunii, atunci este necesar ca poporul român să mențină constant în poziție verticală și segmentul cu privire la utilitatea și importanța acestora în viața de toate zilele. Prin urmare, pe lângă identitatea și unitatea națională să fie prezent, în mod constant,  și sentimentul  autentic al poporului, al cetățeanului față de întreaga complexitate a valorilor naționale, deoarece toate aceste fenomene sunt procese identitare ce includ în sine limba de comunicare vorbită, tradițiile și cultura națională, valorile autentice naționale, teritoriul, credința, ideologia etc. Aici este foarte important ca un popor să știe a-și recunoaște originile de neam, de naționalitate, de identitate. De aceea, unitatea și identitatea națională, reprezentând sentimentul autentic al fiecărui om față de propria societate și față de propria origine, este acel pilon care determină în esență respectul omului/concetățeanului  față de valorile naționale, față de realitatea istorică, față de sine. În cazul societății noastre românești (unde pe alocuri sunt prezente și unele dificultăți ce se regăsesc prin acțiuni de neechitate socială și, uneori, prin nerespect față de factorul uman, în mod special, față de omul simplu muritor din societate) s-ar impune necesitatea de a promova cât mai corect latura de coexistență între membrii societății și, respectiv, latura de conștientizare a proceselor identitare ce sunt nespus de importante în viața și coabitarea socială. Iar pentru ca cetățeanul simplu muritor din societate să înțeleagă corect acțiunile respective, atunci ar urma de valorificat și mai mult sentimentul și credința autentică în valorile spiritualității, acestea fiind parte componentă din procesele afective naționale. Cu referire la acest capitol, este necesar de a trezi în oameni marea credință în valorile naționale, în valorile spirituale ale omenirii și, în mod prioritar, de a înlătura răul și ura, fenomene ce afectează destul de grav omul care este traumat zilnic din cauza nedreptăților sociale și condițiilor vulnerabile de existență. Astfel, numai prin credința adevărată, cu aspirații pozitive, s-ar distruge răul și s-ar instaura în societate întregul sistem al binelui. Read More »

11 Jan
2018

Vavila POPOVICI: Obrăznicia soră cu prostia

„Mândria bună” reprezintă demnitatea noastră și respectul față de noi înșine. „Mândria rea” este păcatul mortal al sentimentului de superioritate care duhnește a dispreț și aroganță.”
John C. Maxwell

   Dacă obrăznicia este considerată a fi un comportament necuviincios, impertinent, aroganța adaugă purtării obraznice atitudinea de mândrie disprețuitoare. Atât obrăznicia cât și aroganța necesită deșteptăciune, de care duc lipsă. Ca să fii deștept, ne învață ortodoxia, „trebuie să fii atent, să trăiești clipa, adică să fii prezent, pentru a putea să vezi și să înveți din greșelile altora, îți trebuie un dram de smerenie, dar și multă trezvie”, adică o „stare de limpezime a minții, de vioiciune, de agerime; curățenie sufletească”. Căci, aroganta vine din instabilitatea și nesiguranța zilelor noastre, pe când succesul, pe care-l dorim cu toții, poate veni din umilință.

   Dacă  s-a acceptat planul viclean, arogant, de a pune în funcții importante în conducerea statului femei care să-l slujească pe „viclean”, curând s-au văzut și roadele acestei viclenii. Mă întreb cum au acceptat membri de partid ca „fruntașul” lor să le țină în secret alegerea premierului și în cele din urmă să le facă surpriza, alegând o femeie „muncitoare”? Acesta este criteriul alegerii unei funcții atât de înalte în stat?  Anunțase pe atunci, președintele PSD, că propunerea era a social-democraților pentru funcția de prim-ministru, deși ei nu știau nimic, așteptau umil decizia șefului lor. Declarase că avea dreptul legitim să solicite pentru el funcția de prim-ministru dar că, o „condamnare nedreaptă și o lege profund neconstituțională” l-au făcut să nu solicite acest lucru „deocamdată”. Urma, probabil în mintea lui, ca în viitorul apropiat, doamna să devină eventual incompetentă – cum a devenit următorul premier propus – , sau să-i cedeze cu slugărnicie locul când el își va recăpăta dreptul. A garantat că propunerea de premier pe care a avansat-o este a unui om „care muncește, care știe, care are determinare, care are capacitate de muncă și de înțelegere”. Deocamdată! – în mintea sa.

   Read More »

11 Jan
2018

Doina Constanța SPILCA: Rouă de curcubeu

Rouă de curcubeu

Aș înnoda amintirile
cu fuior de iubire
în căușul inimii,
dar …
ele se răsfiră
în rouă de curcubeu,
în ritm sideral,
în sunet de doină de dor!

———————————-

Doina Constanța SPILCA

Timișoara

11 ianuarie 2018

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii