-
Sărbătorim Roşh Haşana cu sentimentul că de data asta ehehei, va fi bine pentru evrei.
- Trupul acceptă uşor legăturile conjugale, dar mintea caută caracterul şi alte mărunţişuri intelectuale.
- bateriile umane sunt de cea mai lungă durată, ele nu trebuie încărcate niciodată.
- Nimeni nu e atât de naiv să creadă că anonimatul este un dulce privilegiu.
- După patruzeci de ani de rătăcire în pustiu, evreii încă-şi căutau ţara promisă de Dumnezeu.
- Între disperare şi moarte mai există un fir de viaţă.
- Ne măsurăm uşor cu un singur purice, dar nu cu un regiment.
- Copiii sunt o fericire aparte, mai ales dacă învaţă carte.
- Peisajul înfăţişează dealul cocoţat pe un deal de la buza unui mal.
- Am trecut de mai multe ori prin iubire, dar n-an zărit niciunde cuptorul care întreţine focul
- În embrion se poate vedea deja cât e omul om.
- Există o ştiinţă a iubirii care se află în sertarele gândirii.
- Între suferinţă şi bucurie nu e un semn de egalitate şi asta-i o mare nedreptate.
- Învăţăm pentru a şti, nu pentru a ne mândri.
- Read More »
2018
Harry ROSS: Gânduri rebele (48)
2018
Magdalena BRĂTESCU: ,,Don Pasquale” de Gaetano Donizetti la Staatoper din Viena
Opera bufă Don Pasquale a fost compusă de Donizetti pe libretul lui Giovanni Ruffini într-un timp record, 11 zile! Premiera a avut loc în 1843 la Teatrul Italian din Paris şi s-a bucurat de un mare succes.
Intriga are ca sursă commedia dell’arte, personajele fiind tipice acestui gen. Don Pasquale aminteşte de Pantalone, Ernesto de îndrăgostitul Pierrot, Malatesta este vicleanul Scapin, iar Norina pare întruchiparea Colombinei. Muzica este şi ea specifică operei comice, uşoară, vivace, cu multă percuţie şi instrumente de suflat. În uvertură, frazele muzicale duioase alternează cu allegro buf în fortissimo, iar leitmotivul e jucăuş. Apoi ambianţa se schimbă într-una de petrecere, se interpretează serenada, iar finalul este unul fericit. Orchestra dirijată de Speranza Scappucci a subliniat corect partitura compozitorului.
Montarea regizoarei Irina Brook din vara acestui an este modernă. Acţiunea se petrece la Roma, într-un timp nedeterminat, în orice caz nu în urmă cu două sute de ani aşa cum era concepută. Decorul scenografei Noële Ginefri-Corbel din primul act reprezintă un restaurant cu bar unde mişună beţivani şi femei uşoare. În mijlocul scenei, lui Don Pasquale i se face masaj şi i se pun ventuze. Totul pentru a stârni râsul spectatorilor. Basul Michele Pertusi în Pasquale are o voce excelentă, o dicţiune perfectă, un joc şi o mimică amuzante.
În interiorul intim cu fundal în catifea bordo reprezentând cabina de machiaj a Norinei, soprana de coloratură Danielle de Niese interpretează cu unele deficienţe de respiraţie aria leitmotiv a operei. Vocea ei devine performantă din momentul când se transformă din mam’zelle Sainte Nitouche în scorpie.
2018
Camelia CRISTEA: M-am trezit
M-am trezit
M-am trezit sfioasă adunând tăceri…
Buzele ce-s strânse au făcut și riduri,
Unde ești tu oare? Ai rămas în ieri?
Și-au crescut din iarbă parcă niște ziduri.
Țipătul acesta este unul mut,
Inima îl știe, sinele-l cunoaște,
Am făcut poteci în necunoscut.
Ochii au găsit zările albastre.
2018
Anna-Nora ROTARU: Timpul meu…(poeme)
SECETĂ MAI CURGE UN FIRICEL DE RÂU de Anna-Nora Rotaru
(pictură personală pe pânză în ulei dimensiuni 110x90cm),
din volumul de picturi și poezii ,,UT PICTURA POESIS”
***
SUFLUL TIMPURILOR TRECUTE
M-am întors să-mi văd satul de-odinioară,
În minte mi-a rămas precum era-n copilărie…
Când l-am lăsat, micuță, privind ultima oară,
În urma mea, cu suflet frânt și inimă să doară,
Știam, că poate n-oi mai păși pe-această glie
Și mă simțeam călugăr în chilie…
Luasem cu mine o valijoară plină de-amintiri,
Cu frumuseți, cum parcă nicăierea nu găsești…
Cu iazul, jocuri de copii, la gura vetrei povestiri,
Râul, ce volburos trecea, prin pădure rătăciri…
O lume-ntreagă, cuprinsă în visul ce-l dosești,
Ca mai târziu să-ți amintești…
2018
Eleonora SCHIPOR: Rugă
Rugă
Dă-ne, Doamne sănătate,
Că-i mai scumpă decât toate.
Dă-ne, Doamne, fericire
Și între români iubire.
Dă-ne, Doamne, bucurie,
Neamul tânăr să ne fie.
2018
Mioara HUSUSAN: Viața
Viața
Viața o clipă în timp,
uneori minunată
adesea umbrită
de crengi negre
ce ascund în frunzișuri
dureri nărăvașe.
2018
Diana CIUGUREANU-ZLATAN: Cât mai e clipa?
Cât mai e clipa?
Cum mă auzi când nu mă auzi
Când te strig de nu te mai strig?
Ce îmi răspunzi prin atâta liniște
La o clipă de până la cuvinte?