13 Feb
2018

Viorel ROMAN: Războiul dintre Statele Paralele

Războiul dintre Statele Paralele moldo-valah şi euro-atlantic, fiecare legitim de o parte sau cealalalta a Carpaţilor, aminteşte de Războiul religios de treizece de ani dintre catolici şi protestanţi în Sfântul Imperiu Roman, cel de Secesiune dintre catolicii şi protestanţii în SUA, dintre hinduşii şi mahomedanii în India, catolicii şi protestaţii din Irlanda, creştinii şi musulmanii în Sudan, catolicii, ortodocşii, islamicii din fosta Jugoslavie, ortodocşi şi catolici în Ucraina etc…

Totul e paşnic în UE/NATO, dar sunt deja cinci milioane de românii, victime colaterale, pe locul doi în lume, după Siria în război, care s-au refugiat, băjenit în occident, şi refuzul premierului partidei ortodoxo-comuniste moldo-valahe PMR, PCR, FSN, PSD, Vasilica-Viorica Dăncila, de a vorbi în Parlamentul European, la Bruxelles, de a pune pe ordinea de zi vizita papei Francisc în anul Centenarului şi beatificarea a şapte episcopi greco-catolici morţi în faimă de martiri sub regimul ortodoxo-comunist. Asta dă apă la moară atât acelor occidentali, care-i văd pe ortodocşi incompatibili cu occidentul, cât şi autohtoniştilor moldo-valahi, care abia aşteaptă să scape de Europa pe care nu o înţeleg şi de aceea nu o accepta.

România Mare este ideea Şcolii Ardelene, a Bisericii Unite cu Roma, şi a faptei Regatului. Cardinal (din 1969) Iuliu Hossu a citit la 1 dec. 1918 din însărcinarea Marelui Sfat Naţional Român, mulţimilor adunate la Marea Adunare Naţionale de la Alba Iulia, proclamaţia de unire a Transilvaniei cu Regatul României. În afară de episcopii martiri trebuie pomenit şi secretarul Adunării Naţionale de la Alba Iulia, preotul greco-catolic Z. Paclişanu, ucis la Jilava. Dar dacă ardelenii credeau că moldo-valahi se vor coace, occidentaliza, regăţenii le lichidează Biserica, reorientează 2000 de biserici spre Bucureşti, merg şi azi pe linia lui Ceauşescu, care i-a spus papei Paul VI cu privire la Biserica Unită: „o socotim irevocabil închisă pentru totdeauna. E o problemă religioasă dar și de stat. Pentru noi nu există. Luaţi act că nu vom renunţa la a veghea la unitatea poporului român.” Vezi Stenograma convorbirii dintre Nicolae Ceauşescu şi Papa Paul al VI-lea, p. 183-193, în:

https://www.academia.edu/27240914/Romania_2015

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2017/12/stat-de-drept-ortodox/occidental.html

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2015/09/statul-roman-stat-mafiot.html

http://viorel-roman-bremen.over-blog.de/2018/01/leviathan/nr.87.html

Autohtoniştii/naţionali sau internaţionali au înlocuit paradigma clasică, burghez sau proletar, bogat sau sărac, dreapta sau stânga, lupta de clasă. Socialismul naţional sau libertatea individuală fără graniţe e la ordinea zilei şi în Stat Paralel Ilegal, care simplifica aceasta departajare politică, maniehista.

Read More »

13 Feb
2018

Costache NĂSTASE: Adieri lirice (poeme)

SEMN DE VIAŢĂ

 

Aşa cum pui semnul de carte

Între paginile ei

Ca să citeşti mai depate

Când lectura îţi reiei,

 

Aşa am pus un semn de viaţă

La ziua-n care ai plecat

Nutrind o tainică speranţă

Că poate nu s-a terminat

 

Read More »

13 Feb
2018

Lavinia BUD: Ochiul clipei

OCHIUL CLIPEI

 

Ce rămâne în ochiul clipei

după ce se cern

visele din copilărie?…

Un amalgam de dorințe,

spălate de apele renunțărilor,

înainte de a le crește rădăcini

pe câmpia din suflet.

Viața ne prinde

în mrejele ei

și ne aruncă pe câte un mal,

ultimul avanpost

al marilor bătălii

câștigate sau nu,

pentru regăsirea sinelui.

Ochiul clipei nu iartă,

se depărtează tot mai mult

în cadrane solare,

ce nu mai recunosc

umbra noastră

ca să bată bing-bang-ul

pentru ora de fericire,

amăgită, uneori,

cu fărâme de vise.

———————————

Lavinia BUD

Timișoara

13 februarie 2018

 

13 Feb
2018

Radu BOTIȘ: Între simbol și joacă

La începutul anului 2018 am avut deosebita bucurie să lecturez un volum de teatru pentru copii și tineret „Reuniune“, autor Ana-Cristina Popescu, apărut la finalul anului 2017 la Editura InfoRapArt, Galați, 2017.
Volumul cuprinde douăzeci și șase de piese de teatru. Unele piese de teatru pornesc de la jocurile copilăriei ca de exemplu „Unde să mă ascund?“, de la jocul ascunsa, pe urmă ajunge să surprindă complexele unor personaje, traumele lor, copii fiind și încercarea lor de a le depășii. Grasu, complexat datorită aspectului său fizic, dar și pentru faptul că rămâne mereu ultimul la joc, se ascude în spatele unei sobe pentru a nu fi găsit. În spatele sobei adoarme și este căutat de personaje precum „Dragostea“, „Timpul“ și chiar „Death“, moartea, de care se ascunde, le evită, până ce „Death“ îi șoptește că a murit și el se trezește din vis datorită colegilor ce-l găsesc în spatele sobei. Visul acesta îl va ajuta să se schimbe. Alte piese de teatru au ca punct de plecare unele povești ale copilăriei ca de exemplu „Fata babei se mărită“, respectând tradițiile și obiceiurile populare de nuntă, dar totodată încercând să vindece personajul anunțat încă din titlu de lăcomie. Sunt și piese de teatru ce prezintă momente din viața unor sfinți ca de exemplu „Sfântul Mare Mucenic Mina, ocrotitorul celor păgubiți“, secvențe din Sfânta Scriptură „Cândva, în noaptea sfântă“, „Magii“, „De Paște“, „Înfricoșata judecată“, încărcate de învățături. Frumusețea limbii române este elogiată în piese de teatru precum „Să iubim limba strămoșească“, piesă în care un personaj se lovește la tot pasul de englezisme sau în „Balul verbelor“ sau chiar „Fazan“, piesă de teatru ce pornește de la un joc al copilăriei și ajunge să arate frumusețea, melodicitatea cuvintelor limbii române.
Se poate observa că piesele de teatru, cu toate că sunt destinate copiilor și tinerilor, sunt încărcate de simboluri.
În piesa de teatru „Călător printre umbre“, simbolul central este o imagine cromatică, verdele. Femeia cu ochii verzi este cea care urmărește un personaj toată viața. După moartea acetei femei, personajul principal al piesei se călugărește, însă nu scapă de această obsesie a verdelui. Când bătrânețea îl încearcă întâlnește o altă femeie cu ochii verzi ce îl tulbură, dar care se dovedește a fi fiica lui de care nu a știut nimic, fiica lui cu prima femeie ce i-a atins sufletul, cea cu ochii verzi, dar pe care a pierdut-o când a adus pe lume om. Apar și alte simboluri în această piesă, târâtoarele ce reprezină temerile personajului principal.
Read More »

12 Feb
2018

Irina Lucia MIHALCA: Veșmântul fericirii

Veșmântul fericirii

 

Rezemată de cer îmi ții scara, urc treaptă cu treaptă,

te invit să străbatem

cele nouă ceruri ale iubirii veșnice,

fiindcă adevărata dragoste

ne îmbracă, nu ne dezbracă,

și uite că soarele se străduie să-ți spună că da,

vrei să-mi simți zvâcnirea nebună

de înălțare, de plutire.

Stropit cu isopul iubirii neprihănite,

înainte de revărsarea zorilor, într-un alt ritm,

un cântec nou se revarsă din trupuri

și în același timp – duh și aripi,

o pasăre ni se cuibărește.

 

Read More »

12 Feb
2018

Ioan POPOIU: Frumoaso

 

Frumoaso

 

Te cunosc demult

de la primii muguri ai vieţuirii

pe acest pământ

îţi ştiu trecutul

numai sânge şi flăcări

mă-nfior la durerile tale

cele neştiute şi cele nespuse

ard ca o torţă

în faţa măreţiei tale diamantine

iartă-mă că nu ştiu şi nu reuşesc

să vibrez mai adânc

la bucuriile şi suferinţele tale

îţi sunt recunoscător că

mi-ai dat un sens şi un destin

în această lume nemărginită

mă-ntristez odată cu frământările tale

vibrez odată cu durerile tale

tu, Frumoaso

Ţară din veci

leagăn de pământ şi de vis

cer curat spuzit de stele

flacără nestinsă

———————–

Ioan POPOIU

12 februarie 2018

12 Feb
2018

Tatiana DABIJA: Tristețea nu are anotimp…

TRISTEŢEA NU ARE ANOTIMP…

 

Tristețea nu are anotimp –

Sub umbra nopților par toate trecătoare,

Veacurile rămân desfigurate în timp

Și-n calea lor se-mpletesc felinare.

Tristețea nu are anotimp

Când haina ei se-avântă în mișcare,

Se sparg secundele rănite de pământ

De parcă timpul o pune la-ncercare.

Tristețea nu are anotimp –

Read More »

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii