23 Mar
2018

Vasilica GRIGORAȘ: Clipa purificării

Clipa purificării

 

Păşesc uşor
cu sfiala magnoliei
pe ramul brumat

 

ţi-aud glasul plăcut
puţin răguşit
care mă scoate din
făgaşul mărunt
al oboselii
şi tresar
văzându-ţi ochii verzi
cu flugere scurte şi vii.

 

Am un simţământ
uşor de indicat
dar nu la fel de uşor
de explicat
pot spune doar
că inima a pornit
în galopul
cailor înaripaţi
spre clipa purificării
confirmare a iubirii.

————————————

Vasilica GRIGORAȘ

Vaslui

23 martie 2018

23 Mar
2018

Irina Lucia MIHALCA: Poesis

Arată-mi locul unde să te găsesc

 

Sub un cer incert, ascult cum cântă tăcerea

– “ încă o zi a mai trecut fără tine ”
cu voce slabă mă chemi.
Desprins uşor din adâncuri, în noi e cuvântul,
în zborul lui spre inimile noastre.
Printre oglinzile mişcătoare – un labirint
spre capătul speranţei – stau mărturii
inscripţii pe pietre, papirusuri şi ceruri.
Arată-mi locul unde să te găsesc!

Stau cu privirea înspre tine,

în soare te caut,
clepsidra îmi cântă cadenţa nisipului,
între două respiraţii

ascult cum creşte secunda,
privesc cum îşi închide pleoapa,
cu fiecare val număr clipele

ce se-ntorc la ţărm.
Un gest de uimire las în fiecare scoică –
un fir prelungit în undele noastre.
O stea s-a născut în fiecare copil,
o taină a adormit în fiecare ceas.
Arată-mi locul unde să te găsesc!

Read More »

23 Mar
2018

Eleonora SCHIPOR: Omagierea ,,Cobzarului” ucrainean la CIE Cupca

Anual în luna martie, când marcăm ziua de naștere al marelui clasic al literaturii ucrainene T.Gh. Șevcenko, în școli, licee, biblioteci, cămine culturale, redacții, au loc diferite manifestări  – prezentări de carte, expoziții, lecturi literare, seri comemorative, întâlniri cu scriitori și ziariști etc.

          Anual la CIE Cupca au loc felurite măsuri dedicate Cobzarului ucrainean. Am relatat deja despre expozițiile de ziare, cărți, despre relatările privind traducerea operei șevcenkiene de către poetul sucevean Ion Cozmei, despre tematica lecțiilor susținute…

          Recent a avut loc un montaj-literar susținut de elevii claselor a V-a și a X-a despre viața și opera poetului. Elevii au citit și au înscenat  fragmente din viața și copilăria sa, au declamat versuri, iar elevii clasei a V-a Vasile Alerguș și Maxim Țugui au interpretat la saxofon o melodie pe versurile lui Taras Șevcenko.

          La pregătirea acestei măsuri a contribuit nemijlocit profesoara de limba și literatura ucraineană și ucrainologie, doamna Mariana Alerguș.

Sincere mulțumiri părinților acestor copii care au avut grijă de costumația lor.

Asemenea măsuri educă la elevi dragostea față de marii înaintași ai literaturii clasice, dar și cunoașterea perfectă a vieții și operei lor.

————————–

Eleonora SCHIPOR

Cupca

23 martie 2018

23 Mar
2018

Marin BEȘCUCĂ: Și ger peste tot…

 ȘI GER PESTE TOT

 

… sărutul din poartă îndrepta o noapte stâlcită
era muțenie totală din muză,
negurile erau înghesuite-n zăpada de dincolo de drum,
drumul amuțit de-a dreptul, se lăsa schingiuit de ger,
și ger peste tot !
ger peste tot …
că mi se făcea o greață teribilă,
viața nu scotea o vorbă !
uneltise mereu, și mereu, și mereu contra visului,
uneltise tot mai mereu împotriva-mi eului …
se hrănise pe alese cu amintirile paștizate
și Dunărea era atât de departe, atât de departe …
nu-mi închipuisem această banchiză
loveam cu călcâiul să fac o copcă …
măcar o copcă !
nu ținusem vreodată undița-n mână,
dar strecuram de momeală perechi de câte 20 de ani,
dar cifra nu mai era chiar așa de rotundă
și zecimalele mi se cuibăreau în gleznă,
știu,
nu mai era fir de iarbă …
chiar și dădusem fila !
Read More »

23 Mar
2018

Ștefania PETROV: Buna Vestire

Buna Vestire

 

Sfânt este anotimpul zămislirii

Ce scoate inimile din robire

Şi clipa de-nceput a mântuirii,

Adusă-n taină de Buna Vestire.

 

Când Dumnezeu îşi arată iubirea,

Trimite îngerii să binevestească,

Vede în crinul alb neprihănirea

Din care Iisus urmează să se nască.

 

Arhanghelul Gavriil coboară

Trimis din cer de Însuşi Dumnezeu,

Să vestească nenunţita Fecioară

Că va fi Maica Sfântă a Fiului Său.

 

Când află vestea că a fost aleasă,

Fecioara Maria tresaltă de uimire,

Duhului Sfânt îi devine mireasă,

Spre a aduce-n lume pace şi iubire.

 

Preacurata Fecioară se împodobeşte

Cu cel mai de preţ dar trimis de Sus,

Din puritatea ei lumea se mântuieşte,

Prin naşterea Mântuitorului Iisus.

———————————–

Ștefania PETROV

București

Martie 2018

23 Mar
2018

Mugurel PUȘCAȘ: Vernale trăiri…(poeme)

ULTIM FESTIN

 

Nu întreba nimic… Stai lângă mine!…
Tăcerea să ne mângâie în zori,
Privirea mea să răscolească-n tine
Păcate vechi, resentimente noi.

 

Nu întreba nimic… Uite cum plouă!…
Stropi reci, amorfi, prelinşi pe tâmpla ta,
Răstălmăcesc ale iubirii patimi,
Străină eşti… Nu te mai simt a mea.

 

Eşti tristă, ştiu… Nu te mai pot atinge
Să-ţi mângâi tâmpla… Veşnicele ploi
Ne vor îndepărta, vetuşti vom stinge
Ce-a mai rămas din iarnă, jar, în noi.

 

E primăvara, totul se topeşte,
Priveşti cu ochi senini şi visători,
Înspre-a iubirii noastre tinereţe,
Când te purtam în braţe printre nori.

 

Trupuri cu dor, blând, încă se mai cheamă,
Vor un banal, carnal, ultim festin,
Să amăgim a sufletelor dramă,
Iubindu-ne puţin câte puţin.

 

Read More »

23 Mar
2018

Viorel ROMAN: Dilema germană / Constituția europeană

La Marea Schisma, în anul de grație 1054, populaţia globului, circa 200 de milioane, trăiau la cheremul tiranilor tribali, cu superstiţii, boli, foamete, razboaie. Progresul generat de Europa, face ca azi șapte miliarde să trăiască în condiţii incomparabil mai bune. Expectativa de viaţă e de trei ori mai mare.

Religia iudaico-creştină a depăşit superstiţiile, credinţa oarbă în caracterul ciclic al timpului şi a introdus noţiunea lineară de progres. Imitaţia Creatorului, Imago Dei, obligatorie pentru fideli, face ca omul, devenind el însuşi creator, sa stăpânească el natura, nu invers, ca la pagânii idolatri. Papalitatea a sacralizat în sec. 11-13 moștenirea Romei, Atenei și Ierusalimului, persoana, statul de drept, libertatea de mișcare și de exprimare, rațiunea și școala, etica și morala, fundamentul civilizației occidentale.

Mănăstirile au salvat cultura latină periclitată de năvălirea barbarilor, au propagat valorile muncii fizice și intelectuale, au devenit şi primele întreprinderi cu evidenţa costurilor şi a profitului, care era reinvestit, folosit pentru noi investiţii, nu imediat consumat. Înălţarea catedralelor era modelul vizibil al investiţiilor mai multor generaţii.

Puţini la număr, călugării descopereau și promovau tehnologii productive. În evul mediu o treime din Europa era condusă direct de Biserică romană, în limba latină, cu codul canonic romano-catolic, acquisul comunitar de azi, adica totalitatea drepturilor și a obligațiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene, din care face partie de jure și România din 2007.

Read More »

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii