28 Mar
2018

George ANCA: Halucin

George  Anca

HALUCIN

 

Frica de noapte

Măria

Paloare

S-ar ști

Udătură pe uscătură

La margine

Pedagogie

Immanuel

an-card

nimicului parmen

halucin

bubele-mi

tilinci

unghii

valul puterniciei

cheag

Rotschild

de ani

oră d’apoi

orice femeie

a spectacula

i-am scris

vifornițo

 

 

 

Frica de noapte

 

Frica de noapte las-o zilei

iconică neîdumnezeire

picanterie vegetariană

Urechi fâlfâind se lasă

la întoarcere dumnezeule

cât să n-avem scăpare

A glumit că mi-aduce

vasta întinerire hind

pe toți i-o fi ținut minte

Să ne aducem aminte

mai mult ca toți

pârleli în groapa cui uitai

M-am lăsat nădușit

ce toată para vieții

Read More »

28 Mar
2018

Ioan MICLĂU-GEPIANUL: Din nou o zi fericită!

Dăruiri de cărți la Biblioteca ”Mihai Eminescu”- Cringila, N.S.W asistentă universitară Corina Ionescu este o bună prietenă a familiei noastre, și întotdeauna se bucură să mai revadă biblioteca familiei mele, atunci când vine pe la noi.

    De data aceasta prietena noastră ne aduce un DAR din Sydney, precum și o Invitație, care întradevăr mi-a făcut ziua fericită!

Cred că este bine, îmi zic în gândul meu, să redau cititorului și această veste bună a Invitației:

    You are invited

To the fifth Romanian-Australian

    Book launch Event

    State Library of N.S.W

24th March 2018

Metcalee-Auditorium

11:30 am – 1:30 pm

 

Alături de Invitație, era cartea de vizită a doamnei Mihaela Cristescu, autoarea celor 3 cărți de poezii bilingve, aduse drept dăruire bibliotecii. Cărțile au fost publicate la Editura: Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila-România. Au Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României.

Așadar, prietena noastră Corina ne aducea acum acest valoros dar, cărți pe care luându-le în mâini le-am simțit ca pe niște adevărate comori. Prima carte ”Generative Fortresses”, carte de versuri, (bilingvă), a autoarei Mihaela Cristescu, personalitate de seamă în viața comunității românești-australiene. Cu o copertă plăcută realizată de pictor Luminița Șerbănescu, iar pe ultimele file, aprecieri de la personalități valoroase: Loredana Tudor Tomescu, Sue Crawford, Cristina Bîrsan, Patricia Weerakoon, Daniela Andronache, Adrian Pora. Cartea se publică așa cum spuneam mai sus, la Editura-Sfântul  Ierarh Nicolae, Brăila, 2014.  La coperta a 4-a, găsim și o fotografie a autoarei, precum și cea a Luminiței Șerbănescu,  așezate de scriitoarea Loredana Tudor Tomescu.

    Cartea a doua: ”Pounding the Pavement”- Anthology of contemporary Poetry and Prose- (bilingvă) with 22 writers from România and Australia- Editori Mihaela Cristescu & Se Crawford, ilustrații de Luminița Șerbănescu. Apare la Editura –Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2016. Pe primele pagini ale cărții vom găsi mulțumirile autoarei Mihaela Cristescu către toți cei ce au susținut prin  sprijinul lor literar și îndrumător la apariția acestei cărți. Aprecieri deosebit de frumoase din partea doamnei  Se Crawford și Luminița Șerbănescu.

   Cartea a treia: ”On the Wallaby Track”- a journey across memories- Anthology of contemporary Poetry and Prose – 28 writers from România and Australia.

Editori Mihaela Cristescu & Se Crawford, carte bilingvă, cu o grafică mișcătoare- ”fântâna cu roată” într-un câmp cu flori pe coperta cărții, realizată de pictor Luminița Șerbănescu. Apare la Editura-Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2017. Pe prima pagină citim despre bucuria editoarei Mihaela Cristescu, prin această reușită carte la care și-au adus contrubuția scriitori români și australieni. Aprecieri deosebite notează doamna SE Crawford,  Co-Editor la această antologie, desigur în Limba Engleză, la fel  Luminița Șerbănescu  realizatoarea graficei atât de expresivă și simbollică; în mod special pentru acea fântână cu roată, tradițională în satele românești,  devenită metaforă în lumea artelor.

  Mulțumim din suflet și conștiință doamnelor, Mihaela Cristescu, Se Crawford, Luminița Șerbănescu, Loredana Tudor Tomescu, pentru această binevenită dăruire, precum și bunei noastre vecine Corina Ionescu, pentru bunătatea de a ne aduce această frumoasă dăruire din Sydney, celor din  Cringila!

După vorba veche: ”Omul sfințește locul”.

   Cu mult respect- Cărțile au fost înregistrate la biblioteca ”Mihai Eminescu”- Cringila, N.S.W, așteptând cititorii români-australieni.

 

 

———————————–

Ioan MICLĂU-GEPIANUL

Australia

21 martie, 2018

 

 

27 Mar
2018

Ioana STUPARU: Cuvinte de suflet – poetei Doina Bârcă

Dedicată artei şi cuvântului: „leagăne de istorie”, poeta Doina Bârcă îşi ţese versurile cu firele dorului.

Lacrima amintirilor îi înnobilează şi înveşniceşte legătura spirituală cu vatra strămoşească, „Cervenia”, localitate veche teleormăneană, aşezată într-o zonă renumită prin  bogăţia şi varietatea folclorică, şi, pe care, necontenit o aşează între buchete de liliac de toate culorile…

Versurile Doinei Bârcă sunt de o oralitate incomparabilă. Deşi prin compoziţie ele cântă singure, faptul că autoarea are glasul aidoma unui rapsod popular, face din ele bijuterii folclorice. Poeziile sale sună a doină…, au gust de mere orzatice date-n copt de Sân Chetru şi de Sânziene, când se deschid Cerurile…, amiros a pâine caldă, coaptă în ţestul din „lut ales”, zămislit anume în malurile Râului Vedea, cel bătrân ca timpul… Toate aceste comori, poeta Doina Bârcă le dăruieşte cu mărinimie urmaşilor, spre neuitare!

Drept pentru care, împletind două doruri: al ei şi al meu, i-am pardosit cărările cu o poveste de suflet:

               Cărările cu dor

                                  Poetei Doina Bârcă

 

Mai ştii? Atunci când zorii

prevesteau ziuă însorită,

De undeva, amirosea a vatră

proaspăt pomostită.

 

Se pare că din „Cer-veni-a”

dor de legănat de prunci

Şi-a „Doină” să-nflorească sufletele

prin livezi de nuci.

 

Prin ferestra deschisă răzbătea-n

bătătură duios gângurit,

Pâine abia scoasă din ţest,

bunica rupea sub un măr pârguit…

 

Prelungi, din pragul casei

cărările vieţii se aşterneau,

Cei acasă rămaşi sau în lume plecaţi,

doruri în suflet purtau.

 

De undeva, celor ce dragă le-ai fost,

le e dor de tine şi-acum…

Mai ştii? Pe toţi i-ai luat cu tine,

când ai plecat la drum!

——————————

Ioana  STUPARU

București

27 martie, 2018  

27 Mar
2018

Vasile COMAN: Dacă nu acum…?!

Dacă nu acum…?!

 

Dacă suntem frați, totul e sinistru,
Generații multe sunt în pribegie,
De la Tisa noastră… dincolo de Nistru,
O știu și copiii… E o Românie!

 

Plânge și suspină Moldova orfană,
Cizma grea rusească încă nu ne lasă;
Suntem neam de daci și avem o mamă.
Te iubim, Moldovă, vino iar acasă!

 

Robi și peste Nistru și acolo-s frați,
Pod de flori și punți, astăzi ne dorim
Toți același sânge, noi suntem jurați
România Mare… Noi o făurim!

 

Bucovina plânge după Cernăuți
Și acolo e soră, și acolo e frate,
Și acolo’s dealuri, și acolo’s munți,
Haideți la Unire! Veniți că se poate!

 

Inima reginei e în Cadrilater
La cetatea Balcik e a ei iubire
Și acolo’s frați, și acolo sper
La o România, la Marea Unire!

 

Hai să rupem lanțul care ne separă,
Veniți toți românii ce sunteți plecați,
Hai să ne unim că suntem o țară,
Haideți toți acasă, la munții Carpați!!

———————————-

Vasile COMAN

27 martie 2018

 

27 Mar
2018

Marin BEȘCUCĂ: Chemare!!

CHEMARE !!

 

Prutul s-a ridicat în picioare,
să-l văd și eu !
poet în tremur de Tisă,
plânsu-mi-s-a Luceafărul – vis !
pleoapa tăcea, dinadins
să-mi știe năvalnicu-mi cum pleacă,
desculț, dezvelit în piept, cu inima-mi
trecută-n călimară,
cu sufletu-mi constrâns peniță,
Prutule !
am să-ți aduc o buză de Tisă,
afle-mă Nistrul că nu tac,
am Poemul decupat din stindard,
mi-am adunat toate-mi cele de-mi sunt,
toate mi-au dtrigat într-un cuvânt:
să mergem cât mai iute la Prut !
și era oarece neliniște-n mine,
alergau hematiile- strigând cu gurile pline,
și noi ne suntem pentru UNIRE !
sigur că cerul se minuna auzind,
Luceafărul parcă suspina mai adânc …
de-atâta timp plânsu-mi-s-a,
dar timpul e zămislit din catran
Țara ne-a chinuit în cazan,
și arde-ne focul voințe,
ici colo mai pot unii să strige:
veniți, Prutul ne cere UNIRE !!
și eu strig, de-aici, Mărite Prut,
ți-aș zice frate – dar nu-mi merit,
am numai versu-mi în brâu …
da, mă lupt cu mâinile goale,
dar nu-mi știu scoate din rădăcină secure,
vin viscole mă-ntrebe de voia ți-o știu,
vorbește lacrima-mi în locul meu …
și-un suspin
le-a promis că va veni el dinspre mine,
un suspin !
dar eu sunt o sumă de greșeli în el,
Prutule, atârnă greu păcătosul în mine,
dar mi-a promis DUMNEZEU că ne va fi nouă,
UNA să ne-alipim Țara, din două,
cununa răstimpurilor e plină de strămoși
și toți ne strigă Milcovul să-l vărsăm în Prut,
așa ne vom aduna din mai multă putere
și toate stelele ni s-ar coborî în horă …
și Miorița, de atâția și atâția au blestemat,
ne va veni și ea, cu o ramură de brad,
și și moldoveanul, și și ungureanul, și și munteanul
imediat au să știe Măicuță Bătrână
cu brâu-i de lână
ce-și duce pribegia cu plânsetu-i în mână,
și doar mai poate suspină:
dar Tara e UNA !!
și Danul, căpitanul de plai, mi-a spus c-a să vină
să ne arate cum se sărută glia străbună …
și Mănăstirea Dealul se cutremură,
Mihai Domnul se cere afară
Prutul să-l soarbă, dintr-o sorbire …
asta-i pohta ce-am pohtit !… îl mai aud,
și tot cerul se face un plumb …
și Șerpii,
cu Dunăre cu tot, vor să vie,
să reverse toate durerile neamului scăldate în mare
peste UNIRE …
dar, Prutule,
primește-mă și pe mine,
iar eu am să-i strig pe toți dintr-o CHEMARE,
DUMNEZEU însuși mi-a șoptit:
UNIRE !!

… frunte-mi plecată ție, Cititorule !

——————————
Marin BEȘCUCĂ

27 martie 2018

 

27 Mar
2018

Victor COBZAC: Nimic mai scump ca România (poeme dedicate Unirii)

UNITĂ-N VECHILE HOTARE

 

Tot mai aproape-i ziua-n care,
Vom spune: – Buna ziua frate,
Fără să ni se-nchidă… gura…
Fără de sârmele ghimpate !!!

Creștini fiind… ne vom ruga…
La Dumnezei și… la toți sfinții
Și vom lupta… cu noi… puteri,
Să nu dezamăgim părinții !!!

Ei au plecat… în drumul lor…
Rămași cu-n vis, neîmplinit,
Născuți cu Prutul prin grădină,
Azi curge… prea… neliniștit.

Să fim ca ei, chiar mai voinici,
Atunci când Patria ne cheamă,
Un pas… să nu dăm… înapoi,
Așa vom fi cu ei de-o seamă.

De-un sânge și de-același grai,
Nimic mai scump ca România,
Datori să punem piept și umăr,
Să cânte… liber… ciocârlia !!!

Să trecem Prutu-n lung și-n lat,
Opriți… să nu mai fim la vamă,
Să n-avem frică… de… nimic…
Când viu rostim cuvântul Mamă.

Cu… Tatăl Nostru… la icoane,
Ne închinăm, cu-aceiași rugă,
Pământul… la cei răi la suflet,
De sub picioare să le fugă !!!

Să nu cedăm din ce-i al nostru,
O limbă… de nisip… la mare,
Un vârf de pisc… înzăpezit,
Din trei culori, nici o culoare !!!

Să ne luăm cu toți… de mâini,
De la cel mic, până la cel mare,
Trăiască Țara Românească,
Unită-n… vechile… hotare !!!

 

ROMÂN LA MINE-ACASĂ

 

Despre limbă, despre neam,
Despre Țara mea frumoasă,
Vreau să cânt… putere am:
– Sunt român… la mine-acasă!

 

Read More »

27 Mar
2018

Vasilica GRIGORAȘ: Duioşia nădejdii

Duioşia nădejdii

Pe sufletul de pluş
însetat de cuvintele
înscrise de râul
care-şi aminteşte
de izvorul
limpede binefăcător,
plin de cristale de bine
şi zâmbete după lacrimi,
stampe vechi
cu aura câmpului
din timpul
secerişului îmbelşugat
licăreşte într-un colţ
o sfântă icoană.
Gândind drept

şi socotind adânc,
este vremea
să ne întrebăm:
unde ne este dulcea duioşie
a nădejdii în Dumnezeu?

————————–

Vasilica GRIGORAȘ

Vaslui

27 martie 2018

Cuvânt și Iubire

Cuvânt și Iubire

„De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. Şi [&hellip

Comments Off on Cuvânt și Iubire

Follow Me!

Follow Me! Follow Me! Follow Me! Follow Me!
,,Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește". (Corinteni 13,4)
 

Carţi în format PDF

Articole Recente

Reviste de cultură și spiritualitate

Linkuri Externe

Multimedia

Ziare

Vremea

Ultimele Comentarii