Cuvânt și iubire

Profesorul Universitar Dr. Ştefan Căescu de la Departamentul de Marketing din cadrul ASE Bucureşti a susţinut la Şcoala Generală Pernera din Nicosia, în data de 28 aprilie, o sesiune de informare privind proiectul DIASPORA START-UP.

*

Veronica IVANOV: În ce a constat prezentarea proiectului Diaspora Start-up?

 

Ștefan CĂESCU: Prezentarea din această perioadă a vizat familiarizarea potențialilor participanți cu modul de organizare, condițiile de eligibilitate, etapizarea și desfășurarea propriu-zisă a proiectului. Cel mai important aspect discutat s-a referit la condițiile de eligibilitate, ținând cont de faptul că, deși la prima vedere proiectul pare unul dificil de abordat, el este gândit astfel încât să aducă în economie firme sustenabile. O persoană interesată să facă parte din proiectul Diaspora Biz trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• intenționează să înființeze o afacere non-agricolă în mediul urban
• își au reședința sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia
• își au reședința sau domiciliul în regiunea în care se implementează proiectul
• au vârsta de minimum 18 ani
• posedă cetățenia română
• fac dovada domiciliului sau rezidenței în străinătate în ultimele 12 luni până la momentul înscrierii în grupul țintă
• demonstrează experiență în domeniul în care se dorește deschiderea unei noi afaceri

Înscrierea în proiect se face până pe 15 iunie 2018, pe baza unui dosar ce conține următoarele:

• Formular de înscriere în grup țintă (Anexa 1, doar secțiunea A)
• Document descriere afacere (Anexa 2)
• Declarație evitarea dublei finanțări (Anexa 3)
• Acord de utilizare a datelor personale (Anexa 4)
• Copie CI (copie conform cu originalul)
• CV Europass (semnat și datat pe fiecare pagină)
• Diplomă de studii absolvite (copie conform cu originalul)
• Document ce face dovada domiciliului sau rezidenței în străinătate în ultimele 12 luni până la momentul înscrierii în grupul țintă
• Document ce atestă experința în domeniul în care se dorește deschiderea unei noi afaceri

Documentele candidaților se vor transmite doar în limba română. În situația existenței unor documente scrise în altă limbă decât română, acestea vor fi prezentate însoțite de traducerea efectuată de către un traducător autorizat.

Dosarul se trimite la sediul Asociației de Marketing a Studenților din România: Str. Pictor Ștefan Dumitrescu nr. 65, sector 4, București, România.

Veronica IVANOV: Au fost românii din Cipru interesaţi de acest proiect?

 

Ștefan CĂESCU: Da, s-a văzut un interes pentru acest timp de proiect, însă există şi o anumită reticență în ceea ce priveşte încrederea în şansele de reuşită ale planului de afaceri de a primi finanţarea nerambrusabilă. Discuţiile din această ultimă întâlnire au vizat exact această reticenţă, pentru a creşte nivelul de încredere al grupului ţintă şi, astfel, şi numărul celor ce aplică pentru obţinerea finanţării.

 

Veronica IVANOV: Care au fost întrebările pe care vi le-au adresat după sesiunea de informare?

 

Ștefan CĂESCU: Cele mai multe întrebări au vizat modul în care poate fi făcut un plan de afaceri cât mai bun, ţinând cont de faptul că acesta reprezintă elementul în funcţie de care vor fi evaluaţi toţi participanţii în proiect. În final, din cei 620 de înscrişi, vor primi finanţare 75, în ordinea punctajului obţinut pe planul de afaceri depus la finalul cursurilor de formare antreprenorială.

Veronica IVANOV: Până când se pot înscrie românii în acest proiect?

 

Ștefan CĂESCU: Perioada de înscriere poate merge maxim până în luna septembrie, însă asta înseamnă că se va sacrifica perioada de pregătire antreprenorială şi timpul alocat conceperii unui plan de afaceri cât mai bun. De aceea, noi propunem înscrierea până la jumătate lunii iunie, astfel încât să avem timpul necesar pentru a pregăti grupul ţintă în realizarea unui plan corect, ce arată o afacere sustenabilă.

Veronica IVANOV: Ce mesaj doriţi să transmiteţi românilor care din diverse motive nu au putut participa la acesta întâlnire?

 

Ștefan CĂESCU: Ştim că există mulţi alţi români interesaţi de acest proiect, de aceea avem posibilitatea de a interacţiona cu ei şi după prezentări. Aşteptăm întrebările lor oricând la adresa stefan.caescu@mk.ase.ro şi pe site-ul proiectului www.diasporabiz.ro

Veronica IVANOV: În ce ţări aţi mai ţinut sesiuni de informare despre proiectul DIASPORA START-UP?

 

Ștefan CĂESCU: Marea Britanie, Danemarca, Israel, Italia, Spania şi continuăm

Veronica IVANOV: Vă pot contacta şi românii care nu locuiesc în Cipru?

 

Ștefan CĂESCU: Cu siguranţă, proiectul este deschis românilor din toată Diaspora.

Veronica IVANOV: Vă mulțumim!

—————————–

A consemnat,

Veronica IVANOV

Cipru, aprilie 2018

 

“Cezar și Cleopatra”,  pictură de Jean- Léon Gérôme

Azi , de ziua ta!

 

Ma aniversez azi, de ziua ta.
Iau rochia Cleopatrei,
O dau jos din istorie
Şi mi-o aşez pe trup.

 

Îmi privesc chipul in oglindă.
Azi , de ziua ta!
Urme de lupi am pe buze
Si gazelele îmi tropăie pe chip.

 

M-ai obosit!

 

Apa rece picură prin suflete….
Chipul nu mi-l poți atinge.

 

Să mă ierți, azi!

 

Că mâinile mi se împreunează
Şi-mi şterg buzele,
Şi chipul ,
Şi rochia Cleopatrei o netezesc,
Să fie ca nouă

 

Azi, de ziua ta!

 

Să- ți iei singuratate, si ură, si blestem,
Şi aur şi argint- nişte nimicuri…..
…..şi azi te mint!

 

Te-aş cuibari in hidoşenia lăuntrică,
În grota singuratății mele ,
Te-aş arunca,
Printre frunzele aşternute pe pereți.
……………………………………

Acolo sunt caii mei, din tinereți.
…………………………………….

Aş vrea să-mi bei apa din palme,
Cauş ți le-aş face.
Şi când urmele lupilor s- or apropia,
Palmele mi le-aş desface.

 

Azi , de ziua ta!

 

Din când în când ,
Îmi privesc chipul.
Au trecut zilele, anii.
Lumina ochilor imi este amară
Ca fastul de azi , de ziua ta , fiară!

 

Azi, de ziua ta,
Nenascut eşti şi-ai sa fii.

 

La mulți ani!

 

Mi- am pus rochia Cleopatrei
Şi tu n-ai să ştii.

—————————————

Simina PĂUN-MOISE

6 mai, 2018

BACIUL LITERELOR
                (versuri dedicate poetului Petru IACOB

                    cu prilejul lansării volumului de versuri ”Zbuciumul balanței”)

 

Baciul
Rimelor pe care,
Numai el știe să le pască,
Ca pe o turmă de mioare,
Pe pășunea
Strămoșească.

 

Foaia,
Albă ca și zarea,
A crescut ieri grâu pe ea,
Știe cum s-aprindă starea,
Ici și colo
Câte-o stea.

 

Știe…
A valsa vocale,
La tangouri… priceput,
Și să-învârtă mai la vale,
Hore cum…
N-am mai văzut.

 

Iarna,
S-a jucat în părul,
Plin de brumă lucitoare
Știe-a naște adevărul,
Aripi care pot
Să zboare.

 

E un om
De omenie,
Rar de întâlnit pe stradă,
Și-i bolnav… de Poezie,
Ca albina,
De livadă!

 

Toți îi zic
Frate Petrică,
Și de-ar fi unul cu ranchiună
S-ar supăra… ar ține pică,
Iar el e cer
Cu clar de Lună.

 

Modest,
Ca un copil din fașă,
Ce gângurește-atât de dulce,
Când stai de vorbă la o masă
Pot zorile,
Să te apuce.

 

E omul cel
Care zâmbește,
Atât de cald, curat un Tată
Și scrie… viața prelungește,
Senin, frumos,
Ca niciodată.

 

E zbuciumat,
Ca o balanță,
Orice cuvânt îl cântărește,
Copacul care dă speranță,
Stropit cu lacrimă,
Rodește.

————————–

Victor COBZAC (VicCo)

Chișinău

4 mai, 2018

Mamă

De-aș putea în brațe Mamă
Te-aș purta până la cer,
Vindecare și lumină…
Să primești, încă mai sper.

 

Aș trece cu tine marea…
Suferinței de se poate
Și-n năvod aș prinde boala
De om să nu aibă parte!

 

Munții i-aș căra în spate
Să treci pasul spre lumină
Și -n urcușul prin durere
Primenită, fără vină …

 

Toți vulcanii ce-au erupt
Peste trupul tău de humă,
Ia-și pune pe fugă Mamă
Să nu credeți că e glumă…

 

În deșertul unei zilei
Apă vie eu ți-aș da
Să îți ostoiască setea
Și boala de s-ar putea…
———————————
Dar mă-ntorc acum în mine
Și mă ard în neputință,
Prin genunchiul sfânt al rugii
Cer un pas spre biruință…

 

Și mă rog că floarea asta
Ce-a nins albul peste noi
S-o purtăm în suflet pură
Pân la vremea de apoi.

 

De-aș putea în brațe Mamă
Te-aș purta până la cer,
Aripi îngerești să-ți crescă
Am nădejde și mai sper!

—————————–

Camelia CRISTEA

București

7 mai, 2018
– foto sursa internt –

ACASĂ

 

„Întorsul acasă nu ni-l poate lua nimeni”

                                            (Florin Călinescu)

 

aceleași râuri de ie

merg la inima

celor care

așază

dor peste dor

acasă peste acasă

destine împerecheate

cu lanțuri de scripete

în care

rana atârnă

pâine în devenire

în balans

cu țara

deposedată

 

sfârcuri descuamate

are străinătatea,

laptele ei

îi adoarme pe mulți

cu zâmbet trist

la vedere

cum la vedere

este și glezna

lui Dumnezeu

pansată cu

un ștergar tricolor

 

 

AVERTISMENT LIRIC

 

miroase a toamnă

scrisul meu

un amănunt care

precede

cod galben

de imaginație

poeme însemnate

cantitativ

vor cuprinde

multe arii semantice

și pe alocuri

se pot înregistra

frecvente descărcări

stilistice

 

prin acumulare

de sensuri

se preconizează

inundații în vis

care pot lua

prin surprindere

cuvintele

 

 

NOCTURN SPRE TOMNATIC

 

în aspre desfolieri

cade luna

noaptea-și arată

suplețea de ferigă

ochii tăi mă află

în tristețea ploii

ca o verighetă

licărind

printre

obiecte pierdute

atât de mult

mă potrivesc ție

încât devin

carne

insomniei tale

 

 

ARGUMENT ȘI PRIMĂVARĂ

 

sunt femeia

adusă de vânt

direct în brațele tale

 

am cunoscut

setea ochiului răvășit

de amăgiri

tremurul apei

străbătută de gondolieri

ahtiați după poeme

cu alonjă ispititoare

amurgul tulburat

de păsări ieșite întristate

din monotonia unor

anotimpuri deturnate

 

în mâinile tale

mă simt cu inima

abia concepută

și catapultată direct

în luna a noua

aștept să mă renasc

pliată pe acest prezent

îndatorat ochilor tăi blânzi

 

 

SECVENȚIAL

 

am străbătut

distanța

dintre trădări

cu inima atrofiată

de febra unei

înfometări

dureroase

 

jinduiam după

aroma unui ambient

împrospătat cu

respirația ta

precipitată

 

zile și nopți

am ținut la piept

un cuțit

care-mi incita

imaginația

 

până când

am început

să plutesc

în măreția

incendiarei

singurătăți

 

abia atunci

am înțeles

pacea ochiului

invulnerabil

 

GLORIE NEAMULUI MEU

 

din munți se revarsă

lava unei gestații

cu termen depășit

durerea e vizuală

și iată

se întețește

suflul fierbinte

al adâncului

expulzând un pământ

care iese cu strigătul

în afara legii

un pământ

care-și ține

patria strânsă la piept

și sângerează

ca un robinet

uitat deschis

 

glorie celor fără limite

în rugăciune

ca și cum

cuvintele nici nu au fost

întrebuințate

ca și cum

inima lor

a fost întoarsă pe dos

și scuturată

de toate păcatele

știute și neștiute

înveșnicindu-le neamul

 

 

FĂRĂ NUME

 

cântec de taină

de așteptare

a celui care

nu se lasă văzut

cântec de sărbătoare

tonalități afective

în respirația caldă

înălțată

până aproape de

un apogeu inocent

cântec erotic

fără cuvinte

puls magic

îndestulări delicate

triumf în extaz

ce nume să-i dau

acestui poem

jumătate cântec

jumătate descântec

insinuat între

cea care am fost ieri

și cea care

îmi sunt azi?

 

 

#REZISTĂ

 

ești atât de aproape

de mine

nu pierde

timpul făgăduit

nu lăsa imaginația

pe avarie

ai trecut prin

doruri interzise

cămașa ta de in

părea o piele rece

de aligator

vânat

de la o moarte la altă moarte

ai aruncat cu flori

ai râs în sălbaticie

ai deturnat vulturii

strânși deasupra viilor

rezistă

chiar dacă unele cuvinte

lansează întrebări indecente

rezistă

 

eu te aștept

în tihna nopților albe

să recunoști

poemul acesta fără nume

 

 

JURNAL DESPRE NOI

 

păstrează un anotimp

pentru noi

căderea din fruct

în captivitate

se poate întâmpla

oricând

cugetul meu

atârnă-n lingouri

deasupra

copilăriei lumii

între tine și mine

se evaporă lent

nenorocul

rămâne

doar născocirea

unor prefaceri

din cenușa

celui din urmă

regat

 

 

AIEVEA SAU NU

 

poemul acesta

s-a întors din drum

căutându-mi gura

doi porumbei imperiali

așteptă la poartă

ademenindu-l

cu jocul

de-a v-ați ascunselea

printre sâni

aș putea oricând

isca o cruciadă

între așteptări

și dorințe

dar mai bine nu

fie ce-o fi

aievea

sau nu

—————————–

Carmen Tania GRIGORE

Sibiu, aprilie 2018

 

 

Academia Româno-Americană de Științe și Arte (ARA) este în pragul celui de al 42-lea Congres, forum științific internațional ce va avea loc în România, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Acest eveniment de o mare importanță pentru știința națională și cea universală va avea loc în zilele de 23-26 mai al anului curent. Aceasta înseamnă că în respectiva perioadă se vor reîntâlni oamenii de știință din întreaga lume, astfel fiind abordate cele mai prioritare aspecte din domeniul academic, nemijlocit,  despre  inovațiile științifice realizate în timp. Este cazul de semnalat, la ziua de azi domeniul științific este o sferă de activitate nespus de necesară în lumea civilizației moderne și de aceea importanța unor asemenea întruniri sunt foarte binevenite. În esență, datorită realizărilor științifice se dezvoltă cu mult succes orice domeniu de activitate din economia națională a oricărei țări, astfel fiind ameliorat nivelul de trai al omului, cât și al societății acestuia. Totodată, dezvoltarea umană a oricărei comunități sociale se bazează pe prezența unui sistem de învățământ bine structurat și evoluat, iar dezvoltarea ulterioară, cu certitudine, depinde de un sistem solid de cercetare științifică. Astfel, scopul congreselor anuale realizate de ARA sunt numai cu caracter benefic și anume: de a promova noi valori în spațiul științific, dar, mai ales, de a promova și valorile spirituale ce sunt concepute de oamenii de știință și cultură ai neamului românesc. Iar rolul congreselor ARA este de a stimula cât mai mult domeniul de cercetare științifică și, respectiv, omul de știință; de a oferi noi oportunități tinerilor savanți din țară și străinătate, și, nu în ultimul rând, de a valorifica și pune în valoare munca intelectuală ce are obligația continuă de a crea prosperitate evolutivă/ bunăstare socială omenirii.

Congresul ARA, cu ediția 42, își va desfășura lucrările în țara de origine, România, iar acest lucru este o onoare enormă atât pentru Academia Româno-Americană, cât și pentru întreaga națiune română. Astfel, mai bine vor fi cunoscute la nivel național realizările oamenilor de știință din diaspora română și nu numai. Președinte în organizarea Congresului ARA, ediția 42, din acest an este Dan Fornade (dr., prof.univ., savant, scriitor, membru onorific al ARA), iar vice-președinte este Ioana Ionel (dr.habil., prof.univ., director al Centrului de Cercetare al Universității Politehnica din Timișoara). Nemijlocit, în asigurarea derulării cât mai calitativă a respectivului forum științific un rol aparte îl are Comitetul Local de Organizare și Comitetul Internațional Consultativ al Congresului ARA. La rândul lor, delegații/ invitații speciali vor asigura dezbaterea celor mai prioritare probleme de ordin organizatoric, științific, economic, instructiv, cultural etc., iar savanții de talie națională și internațională vor prezenta cu mare interes realizările/ succesele cercetărilor științifice.

Cu multă onoare și considerație vom nota, Prezidentul Academiei Româno-Americane de Științe și Arte din S.U.A. (American Romanian Academy of Arts and Science, ARA) este Doamna Ruxandra Vidu, dr., prof. univ., om de ştiinţă în domeniul nanomaterialelor şi nanotehnologiilor, cu numeroase invenţii brevetate în S.U.A.; decorată cu importante premii şi distincţii mondiale; profesor universitar la renumita Universitate din California Davis – instituţie de învăţământ superior ce este în topul celor mai bune 50 universităţi din lume.

 ———————————————–

Galina MARTEA,

dr., membru titular ARA

Olanda

6 mai, 2018

 

 

Sunt un om al „tehnicii”… asta am făcut toată viața, dar cum ori ce om are şi „necazuri” sufletești, trăiri plăcute, sentimente, vise chiar… am luat un creion şi am aşternut pe hârtie amintirile pozitive… Atunci am descoperit că în timp ce scriu mă îndepărtez de toate necazurile de moment, devin mai tânăr și retrăiesc amintiri numai pozitive trecute prin „filtrul” unei riguroase selecţii.

Acela a fost momentul în care am decis să deschid o „bancă a amintirilor”, de care sunt sigur că nu va da faliment cât voi trăi şi care mă va ajuta la păstrarea lor, la „arhivarea”  acestora în paginile scrise, căci tot se zice că „Scripta Manent”… Și ca o consolare și demonstrare a acestei sintagme, a acestui eveniment fericit, declar că de fiecare dată când le recitesc simt fiori în suflet și în inimă, fiori care mă fac mai bun și mai fericit, mai tânăr și mai puternic… metamorfozându-mă cu acele amintiri!

Retrăind acele clipe de fericire, doresc să le păstrez nu numai în memorie ci şi vizual… pe hârtie, pe cât posibil. O parte din acele clipe minunate de care am avut parte în viață. Am găsit o tehnică de conservare a unei flori, a unei mici vietăți (în special insecte),  sau a unei părți din ambientul înconjurător, pe care le-am imortalizat în rășină sintetică. Am introdus acolo pentru posteritate o parte a naturii care m-a inconjurat, a florei și faunei locurilor pe care le-am călcat in tinerețile mele, la fel precum cihlimbarul care conține diferite vestigii ale unor vremuri trecute. Privindu-le, revăd minunata natură a locurilor dragi din judeţul meu „Bihor”, pe care-l mai străbat deseori cu instrumentele memoriei, cu mintea… precum l-am străbătut în tinerețile mele cu pașii. Aceasta pasiune începută ca un „hobby” s-a transformat în artă zice-se de succes în expoziţiile avute atât în România cât și în Israel.

Era totuși necesar ca toate aceste frumuseți să le descriu și pe hârtie, nu numai ca o explicație la ceea ce am produs ca artă, ci și ca o descriere a imaginii artistice și a sentimentelor pe care le-am trăit-o în acele vremuri minunate. Revenind la „Banca amintirilor”, vă afirm cu toată sinceritatea căci chiar dacă eu nu cred în noroc… ci doar într-un „complex de împrejurări”, prin scrierile mele am cunoscut mulți oameni minunaţi, precum editorul australian George Roca, care prin bunăvoința și talentul său scriitoricesc a făcut deseori corectura slovei scrise de mine şi a răspândit multe din scrierile extrase din „Banca amintirilor” (care și pentru el erau „retrăiri”!) Fiindu-mi „concitadin”, cunoștea bine acele locuri pe care le descriam, citam sau memționam, li deseori le comenta cu bucurie prin mesaje pe e-mail. De aceea îl consider un prieten bun, lipit de sufletul meu! Prietenii ni-i alegem singuri nu ca rudele care sunt rezultat al unui „complex de împrejurări genetice”. Grație internetului, am avut şansa să cunosc o minunată doamnă, pe Magdalena Albu, om de aleasă cultură, o persoană deosebită… cu toate calităţile pozitive atât de rar întâlnite în zilele mele.

Read More »