DE DRAGOSTE, LA ANIVERSARE
( Prietenei mele de-o viaţă*, Vasilica Grigoraș)
De-aproape jumătate de secol călătorim.
Călătorim împreună pe-nvolburate mări,
ori line ca pluşul acceptării.
În calea noastră, mereu ne-a ieşit
O corabie la timpul potrivit.
Când umăr la umăr am urcat
munți împăduriţi de speranţe,
ori arşi de vulcanii dezamăgirilor,
Doar cu pana inimii, înmuiată
în cerneala divină, Odă prieteniei noastre
s-a scris, poveste de seară,
Izvoare nesecate sorbind din astre
necondiţionată iubire.
Filosofia ne-a dat un plus de adâncime,
ne-a lărgit orizontul cu încă o linie
şi ne-a molipsit de neliniştea căutărilor:
de sine, de mister, de absolut,
de obsesia întrebărilor.
În lumea cărţilor, am fost acasă,
ocrotite şi hrănite de slove.
În era comunistă, să fii umil bibliotecar,
pentru spiritul liber a fost supremul dar.
De-aproape jumătate de secol călătorim.
Călătorim împreună, Ochi în ochi cu luna,
lăsând uşa sufletului larg deschisă
zăpezilor albastre când Ninge pe oglinda lunii.
Indiferent de Starea vremii azi sau mâine,
Corabia noastră din neant coboară,
ne-aşteaptă în faţa uşii, la scară.
Plutim cu ea în lumea poeziei
într-o permanentă căutare a eului interior
şi evadare din mundan.
Raze de soare pentru Sara
ne luminează copilăria săltând în noi
liberă, sălbatică, sprinţară
Prin vene curge primăvara,
sufletu-i plin de muguri noi.
De-aproape jumătate de secol călătorim.
Călătorim împreună în corabia
mereu sosită la timpul potrivit.
Ceva profund şi tainic mereu ne-a înfrățit
şi-am frământat împreună cuvântul
şi copt pâinea prieteniei
la soarele adevăratelor valori.
În viaţa plină de-ncercări,
Domnul ne-a ţinut de câte-o mână
binecuvântând călătoria împreună.
*Destinele noastre s-au unit în urma cu 47 de ani, când ne-am întâlnit prima dată şi am sărit amândouă în sus de bucurie, în faţa listelor afişate cu rezultatele celor admiși la facultatea de filosofie. Asta a fost una dintre similarităţi, să alegem să studiem acest subiect atât de complex şi de interesant. Alte asemănări au fost: o perfectă comunicare, mereu pe aceeaşi lungime de undă, un similar simţ al umorului, munca de dascal – o carieră scurtă pentru amândouă, munca de bibliotecar – o carieră mai lungă, dragostea pentru citit, călătorit, credinţa că familia şi prietenii sunt prioritatea vieţii, pasiunea de a scrie, de a încerca diferite genuri literare.
Vasilica Grigoraş este pentru mine nu numai prietena de-o viaţă, confesorul meu, persoana cea mai de încredere să-i cer un sfat şi cea care-mi sare prima în ajutor, ea este mai presus de toate, sora spirituală pe care mi-a dăruit-o Dumnezeu şi a cărei dragoste necondiţionată am simţit-o mereu.
La multi ani! Valentina Teclici, Noua Zeelanda
30 mai, 2018
