“ROBOŢI DE RASĂ ŞI COLONIZATORI”
De la debut şi pînă acum ne-a sufocat, pur şi simplu, piesa într-un singur act de la Teatrul Zambaccian. Actorii influenţi s-au luptat pentru a intra în graţiile regizorului, la fel ca şi împăratul Carol al V-lea, care se apleca să ia de pe jos pensula lui Tiţian, de dragul celebrului pictor. Drept urmare, „toată floarea cea vestită” a Poliţiei Capitalei, inclusiv doi medici renumiţi, „au dat cu subsemnaţii” la D.N.A.. Dacă te amesteci cu tărîţa, te mănîncă omizile. Ne place sau nu, comunismul ar putea avea muzeu în România, unde vor fi putea fi expuse obiecte specifice perioadei. Propusă de deputaţii U.N.P.R. Tudor Ciuhodaru şi Amet Aledin, iniţiativa legislativă a fost adoptată de Senatul României. Muzeul ar urma să fie subordonat Muzeului Culturii şi să funcţioneze într-o clădire pusă la dispoziţie de Primăria Bucureşti. „Chiar dacă nu a fost o perioadă de bun augur, nu avem dreptul să ne negăm istoria”, precizează expunerea de motive. Corect! Istoricii patrioţi şi de bună credinţă au recunoscut că, perioada cuprinsă între anii 1969 – 1980 a fost cea mai prosperă din istoria României. Comunismul nu a însemnat doar securişti, austeritate şi „turnătorie” (democraţia plusează mult aceste capitole), ci dezvoltarea economică şi modernizarea României. Este parte a istoriei poporului român. Voi trăi şi ziua înfiinţării unui muzeu al capitalismului şi aştept cu nerăbdare comparaţiile, dar şi clipa cînd preşedinţii celebri, marionetele celor care au condus omenirea din umbră, vor ajunge statui din ceară, nu numai în Muzeul Madame Tussauds, ci şi la Bucureşti, şi voi face fotografii alături de ei.
Doar nu credeţi că în S.U.A. apare, aşa, din junglă, un personaj zîmbitor, care joacă şotron cu statele lumii, cu finanţele, războiul, spînzurătoarea, cu împuşcatul şi linşatul preşedinţilor, fie ei şi dictatori. Cei de la pupitrul lumii se orientează spre personaje charismatice, maleabile, cu priză la public, un fel de roboţi de rasă, manevraţi de telecomenzi diabolice. Evident, cu piesa de teatru din Zambaccian, cu plagiatul premierului şi cu invazia omizilor verzi, ni se distrage atenţia de la problemele de fond ale României. Asemenea întîmplării 1938, cînd, la radioul american, Orson Welles prezenta scenariul radiofonic „Războiul Lumilor”, panicînd mii de oameni, astăzi, în timp ce pungaşii continuă să prospere, iar românii trăiesc tot mai greu, televiziunile prezintă de două săptămîni gardul unei închisori şi invazia insectelor de tot felul, ştiind că subiectele provocă panică şi controverse. Ieri, căpuşele, ţînţarii uriaşi, acum omizile. Ce urmează? Ciorile, lăcustele, extratereştrii şi vaccinurile aferente, nu-i aşa?
Scrie presa de specialitate că N.A.S.A. a descoperit un suc de fructe rare, care „şterge” ridurile în patru luni. Înainte de a fi folosit, credulii ar trebuie să-şi facă examen psihologic. Produsele din reclame conţin agenţi care ridează portofelul şi sănătatea. La fel s-a întîmplat cu proiectul U.E., promovat cu mare pompă de lăutarii occidentali. Conceput ca uniune a popoarelor membre care îşi pun unele resurse în comun, astăzi are faţa ridată şi tremură din toate încheieturile. Aportul cuplului „Merkozy” l-a transformat într-un plan de reconstrucţie a imperiului franco-german, pentru care restul ţărilor sînt egale doar în datorii externe, sărăcie, şomaj. Au trecut aproape patru ani de la prăbuşirea Lehman Brothers. În tot acest scenariu, zona euro a flirtat cu regizorii de pe Wall Street, iar F.M.I., cu paşi mărunţi şi siguri, a reuşit să sabordeze statele naive. Tot cu astfel de paşi, Casa Regală britanică visează o colonie în Transilvania, cum a procedat în trecut cu alte state „slabe”. Să nu ne lăsăm copleşiţi de prinţul care „promovează” România, cînd bucăţi din pămîntul românesc trec extrem de uşor în posesia colonizatorilor. Glorificarea regilor şi reginelor, a stăpînilor lacomi, a devenit bolnăvicioasă. Bogăţia Coroanei are la bază spolierea, timp de sute de ani, a coloniilor britanice. „Regina deţine un prosper imperiu imobiliar, ale cărui venituri, în 60 de ani, au crescut cu 9.200%.” Anglia fost o naţiune dominantă, şi mai este. Vedeţi documentarele despre India, Africa de Sud, Australia, şi apoi, înghesuiţi-vă pe malurile Tamisei, ca să priviţi printre ulucile gardului, plutind pe valuri, vase împodobite cu aur, încărcate de clovni şi clovniţe! Nici cei mici nu mai sînt interesaţi de poveştile cu regi şi regine, cu animale preistorice, ci de cele cu nave şi lifturi spaţiale.
De cînd lumea şi pămîntul, aşa s-au petrecut lucrurile cu regii şi reginele, iar cea mai mare greşeală din istoria bătrînului continent a fost Uniunea! Însă, sistemele sociale apar şi dispar ciclic: sclavagism, feudalism, capitalism (democraţie), imperialism, comunism, aiurea, şi iar de la capăt, tot aiurea. Problema este că ele se derulează pe perioade mari de timp, de aceea unii nu înţeleg ce s-a întîmplat în propoziţia comunismului, de pildă. După lovitura de stat din 1989 am trecut de la comunism la sclavagismul liber-democrat. Sub umbrela N.A.T.O şi U.E., marşul forţat ne-a transferat în capitalismul sălbatic. N-am fost lăsaţi să ardem etapele naturale. Puterile lumii aveau nevoie să ne dăm lor în folosinţă. Forma de democraţie mascată a asigurat infrastructura politico-financiară, necesară ancorării în modelul imperiului modern. Aşa am devenit stat-sclav în Europa noastră, unde s-au dezvoltat feude locale. Cursul istoriei nu mai poate fi schimbat. Poţi fi „liber” şi „democrat” în toate, dacă eşti corupt plin de bani şi de putere.
Ca să răspund la întrebarea „de cine rîd englezii”, păi, de toată lumea. Inclusiv de noi, cumpărînd pe mai nimic bucăţi din trupul ţării. Acesta fiind şi visul fostului rege autohton: România să aparţină unei case de trîntori pompoşi. Vise plăcute! Au stat destul în genunchi strămoşii! Timpurile s-au schimbat, iar monarhia, vorba unui puşti în metrou: „băi, s-a fumat demult!” Monarhiile au fost şi sînt cele mai costisitoare, arogante şi leneşe sisteme sociale! Cît vor să mai adoarmă omenirea cu povestea sîngelui albastru?
Maria Diana Popescu, Agero
