Viorel Birtu PÎRĂIANU: Pescărușul alb
PESCĂRUȘUL ALB
(poem dedicat unui suflet ales, Mariana Gurza)
priveam cum pășeai
albă și pură
printre alge și scoici
pe nisipul fierbinte
un pescăruș, surâs diafan
privirea ta se oglindea în mare
valuri se spărgeau în larg
alţi pescăruși pluteau în zare, a visare
te strigam cerului, pământului
dar tu treceai ușor-ușor, în vânt
departe, departe
era târziu și treceai
o pasăre rănită, rătăcită între gânduri
în față marea
te aruncai în valuri
să speli durerile sufletului
ai adunat între ploape
ridurile anilor ce s-au scurs
pe drum pietre, închideai ochii
să nu te lovească tăcerea lor
ai întins aripile către cer și ai țipat
te arsese ceara timpului
ce curgea la apusul luminii
ai plecat înapoi să-ți regăsești marea
târziu ai ajuns, ca în fiecare an
ploua mărunt în cer
ai rămas să aduni gânduri pe țărm
printre alge și scoici
pe pagina goală, mai scriai un poem
cuvântul despica timpuri în noapte
valuri curgeau mai departe
zboară alb pescăruș peste ape
acum ca altădată
ești fiorul nopții împletit peste ape
poetă peste gânduri abstracte
pe cer se aprinde o stea
îngerii cântă în zbor peste pleoape
a evadat un suflet
știi, pescărușii se întorc la țărm
numai de drag, numai de dor
———————————–
Viorel Birtu PÎRĂIANU
Constanța
2 octombrie, 2018
