George ANCA: Halucin
George Anca
HALUCIN
Frica de noapte
Măria
Paloare
S-ar ști
Udătură pe uscătură
La margine
Pedagogie
Immanuel
an-card
nimicului parmen
halucin
bubele-mi
tilinci
unghii
valul puterniciei
cheag
Rotschild
de ani
oră d’apoi
orice femeie
a spectacula
i-am scris
vifornițo
Frica de noapte
Frica de noapte las-o zilei
iconică neîdumnezeire
picanterie vegetariană
Urechi fâlfâind se lasă
la întoarcere dumnezeule
cât să n-avem scăpare
A glumit că mi-aduce
vasta întinerire hind
pe toți i-o fi ținut minte
Să ne aducem aminte
mai mult ca toți
pârleli în groapa cui uitai
M-am lăsat nădușit
ce toată para vieții
din timp înzăpezită
La mal prin semne om răzbate
aștept până aștept reînfierea
ajungerii o țin de zgardă
Oh dubla cărăușie
din Râmnic la cruce
mă uit înapoi mai rar
Salvat de reflexe subconscii
în tren cu Satyajit și Val
exact ca-n drumul dus-întors
Vâlvele-n mină jaină
semantizează pieire
încleftând influenza
Revel petarde Diwali
îmi zboară zorii steaua
și nici melancolia
Măria
Măria duce lume la licitație
Irina citește Hobița-n dodii
Boroneanț spre casa Istrate
Veselitoare răscrucea ghicirii
Aud cântecul i-arăt obrazul
hai bă că rămâi fără fete
hai că nu se lasă de noi
ea vrea să se căsătorească
Serile văd diminețile
spulberarea ne priască
văd d-ăle două ilidii,
pe la colțuri nere dimii
Paloare
Paloare mierla iluminării
dansa cu adresă ne știam
i-am fluierat a fluturat în iarbă
apropiindu-se de revelată
De-o luminare brebenei
cu brebii duși din vizuini
lent revăzutul gener
râsul picioarelor râzând
Vaca roșie trânti ușa
divagând portretizări
pomană că nu o rog
îmi crește tensiunea
S-ar ști
S-ar ști de-un scris unde-s
unde-mă-ți can gan termo
căderea vorbei pe vreo reo
un frig a facere cergar
veniamo fără linie dero
mentre kendra filială
credeai că nu m-am întors
din parcul lui Hoffmann
asceți neștiind România
văd în înserare dimineața
supraviețuitori academicieni
după tuse ești femeie
Udătură pe uscătură
Udătură pe uscătură
împărțitorilor păguboși
singur al copacilor
Jaipurul mă așteaptă
neînghețare ahimsa
gând aceleiași dărâmări
și ce vrei să-ți fac râzi
ce ți-am zis să râzi
înghesuială profanării
zavistii zestrelor
invitând dintre zodii
gratis pe bus la revistă
La margine
La margine aminte măreții
fii fiu de pus la cărți plafon
ne-om despărți necunoscuți
cele trei moduri Gunas
Am nimerit unde e vorba
două parabole nici povești
gură mai liberă moș Neculce
parcă și două-trei fețe tot
Îndeltnicit neaderență
ăla oi fi mâine la câini
fiecare știindu-și profesorii
de-am zbughit-o ce-aș fi zis
Pedagogie
Pedagogie cald liniște
trei Nae Ionescu masa
Teodorescu nevasta
Popescu Thetis la Micescu
Aș citi toată Gita lui Mercur
a nu înghiți nicio ființă
așa vede omul mai departe
fă-i un vânt în apă
îmi visași caietul pierdut
la Milano pe Ghețarilor
citit în sanscrită de Moretta
la Roma via Orissa
Immanuel
neîncepând anul întorcându-mă
arătând cumsecădenie minus
îmi zboară stelele zorii melancolie
stingere cuplul pisicilor din ceair
neolepții nespoind etimoanele
prana mai albastră ca la șase
comă comaților mere struguri
hai an de experiență mistică
Immanuel pe ceață crapă negi
cârcâie zăpezica înghețată land
neîntrezărire bătaia pe thrilere
prin abur chircit după lună
an-card
an-card înghițit de bancomat
ne băgăm în seamă prim weekend
împușc antan cu invizoace fetelor
râzărețe fugi decertând angelienii
cer îți cântai lume octava în plâns
la rond ne așteaptă viață grea
car cărând care noroc cu păguboși
pândind mărunțiș la cinci turle
parcă și tu patru linuri
spre sud albilor din nord fraților
care te mai îndrepți secund
dumnezeul bătrânului lest
nimicului parmen
lostrițe nimicului parmen
pe dedesubt de blajini feresc
înfrigurarea de a fi banyan
la finele nopții gata luna
pe sub iarbă înghețată
că ne-om fi iubit odată
nu e mult până colea
măcar fără a via
în gheață reîncarnarea
niciun somn în plus
cum n-am pumni juvăț
nedefixații strangulării
halucin
halucin cin scene cantos
lumini fugărite de zăpadă
cer dumnezeire glie răsfințire
pâine zi greșire iertare
simpa ghimpa cuiu gruiu
chiotorând păguboșenii
ascultă graiurile mele în
ieslea necuvântătorului
pierdutul tâlharul desfrânata
fiind eu adâncul păcatului
nu sunt numai neputincios
ci și zidirea ta sunt
bubele-mi
bubele-mi știi și credința
buze spurcate inimă pângărită
nu m-ai lepădat mi-ai dat
trupul tău hrană pe veci
creștini evrei spoveditori
dungă roșie pe creștet
ierburile ce-or păcătui
plimbând vânătorii mici
muți oasele mamei la mine
suntem morții ei sunt noi
popa îmi sună coranul
tu aseară vidușaka
tilinci
tilinci tăcerii om citi anul ăsta
Mahabharata le-o împărți oasele
îți cântai cu lume octava opt
bucuria de după ofensă
frumos bați mai frumos pierzi
și te cam uiți peste mine
ce te uiți că mă răsuflu
pândindu-mă din mărunțiș
cum îl pocni pe beat eu la rând
sud alb nord frați cât pe cât val
nedefixați strangulării
ne vedem noaptea pergamuta
însemnuri euforia decrepitudinii
atâtea cruci și-a mea plătită
sfințire nume împărăție voie
pâine zile greșeli iertare ispită
Chandogya upanishadam
tată by dreaming fulg
fugi fulgi grei grai rai
nu omor nu tragedie
unghii
unghii ochii Himalaii ce ne paște Farinata
cer ninsori somn prigorii
te trezește îngerește gol rostogol
trecem ne trece iarna copaci canadieni
cu amnezii diasporene arhaice pleonasme
răsturna luceafăr mare marte mic pe răsturn
nearuncatele să n-aibă soarta studiului de spital
cântat și-n timpul vieții devremele pe nume
seminariști hinzi adrenaline încrucișate
trăirea ochilor ficși întunericul crângului
oră de-apoi greu m-ai lumina rezonanță energetică
terapia grafomaniei pe bulevard spre Versailles altcând
glugi nu a mea înaintea altuia sau același zorzănind qvia
pe cine-și puse-n cap de-și vându pământuri
Eminescu l-a întâlnit pe Johan Strauss sub puterea valsului
vinderea cărților la bănci și ambasade en famille
ochi în ochi stea în stea de viață prea rar să nu înnebunești
mai aud de pe ultim rând valul puterniciei neștiind să ne dea
fond indianistic îngropat în manuscrise ce timp să mai salvezi
deviscerat mă torn în noaptea ceții ouată luna pală până jos doar ea
valul puterniciei
valul puterniciei nici nu știu dacă are ce ne da
ceasul ți-a mâncat mâna
neifinitul grecilor ba inzii de unde Pascal
săturarea morților picul iernii rock raag zen
bătăi descinse în somnul sanscritiștilor rajastanezi
ce și cum să reduc versuri vechi la prima mână
ziua nu s-o bucura de mine micșorați-vă vocea să vă scriu
după Gita prezbia războaielor vorba de pe care carte
zonarăm orbi ploaia cât înotul deznodându-ne vieții
n-am de unde deschide ochii cât să caut lăutarii
ușa deschisă înăuntru singuratica decedată
Ramayana în Gita ram Rama Sitha Radha
ăi vânători rock gita raag cuvinte numai ale cui
liber de poezii cât mai trăiesc tot Coleridge
cheag
cheag saur moșiei linarus boala vindecării
noninspirație discretă pushică întrerupere
breșă cunoașterii pe manie de păcăleală
singur jos la Brâncoveanu șosea psoriazis
uș lună-n zenit pisoi zgâriind lumina ba mâța
în tron bunica lui Cocovo el nu e copil are copii
azi e ziua lui mulți ani tortul și e iar copil
nu mai scapă viu răsare avatar mai și râde
Rotschild
Rotschild rostind pinten
dictare ciulind bunicătare
care intri penultim dai
seamă ce te ușurași
murmure cu Jachinto
foile greu coperibile
vă înțelegeți conversația
pe nevorbite scări acari
ploaia înotul facă-se zid
deznodat vieții expir
ce-oi fi adulmecând
jaf mamei dinspre popă
de ani
de ani începem răsfățul
prin varză arză tom fenice
prelinse cețuri fulgui-ne
rock sororal picul iernii
din ce în cer pendinte
ținem hălăduirile zen
părinții la Donizetti
noi glosa lui Cervantes
cap gol tichie plină
abia strănutul trezit
cu invitarea adversarilor
facere de participare
oră d’apoi
oră d’apoi greu m-ai lumina
pădure neagră pân’ la ziuă
încă zece minute mă apuc
și mai veni o fată din nesomn
scriind sfârșituri de noapte
ce timp să mai salvezi
fără nimeni cu mine
nu mă încape somnul
muriților dinainte mim
înflorit albastru pe Chatra
prea subțiată ceață hai
așteptăm soarele împreună
orice femeie
orice femeie cu orice bărbat în sud mierlo
nepăcălit filosoful satului cu gin de la Profira
de n-o răsări mierla ier’ la spargere de chimion
șandramale boicot frângând armoniul neputințelor
și cum ai făcut de l-ai omorât cum să fac ia i-am
toropit pe toți de parcă n-au fost vii de când sunt ei
sar mucii foiței constrângătoare nonsensului
dialetto pensiero dominante pe strofă neitaliană
aura nopții petrecută rar popol vechilor direpți
fiecare-și ține minte mintea zăpadă necălcată pe covor
numai soarele rotund ascund fără numai norul prund
mâine cam acum cu ceas de-ar veni și Șișir Das
zilele se duc la biserică învață-ne Saraswati înecul
la noi pe dealuri negre pruni cu dragostea cireșilor
sfârâie frâie de râie întâie coasă coporâie îi e
zarca dezăpezită obede dați-mă dracului zidului
s-o duce buhul taciturn cu duhul hududoi coturn
ținându-ne viroagă roagă pe apele de sânge agă
durează trecătoarea back de nelimbă carapac
a rămasă lună vensă pe spinare albigensă
de m-o fi chitit chimir pe la noi prin ce mă mir
singuri bolii de-a aleșii erijați în spaime streșii
mierle de noapte fluierămu-ne pâcla avio neînstelate-ne
unde lăsându-ți undiți un negalben de-o vorbă bole
mă las de India că mă lasă confundându-mă geografic
imponderabile țări mici plus inamicii virtuali
a spectacula
a spectacula mierla în aleea căderii sinilii
pe direcție în țăpoaică panseuri izolate Istrate
picata accidenti mi fa bene Monte Peregrino
asceza ciocni maleficii pe cine să mai suferim
Kefire în Amzei Toderaș frate mort nevăzut
întrebându-l de cunoștința cu Tudor Arghezi
și cum intra în pământ Eugen Ionescu da Nae
Cum toate personajele ar fi el Urmuz revolver
suta de inși suindu-l până la cer de luciditate
tulnic talmudic în amintirea copilăriei de moț
joaca de-a misterul longevității oracol dedublat
invitat de consoartă diplo fado dansant în păreri
închipuindu-se Krișna să nu se frământe Arjuna
reîncep uitătura pe ceas ca Sartre în cafenele
n-am cum benocla păsărarii de n-or fi scrutând ei
ieșind din biroul moralului dau ochi în ochi cu tine
i-am scris
i-am scris succes în vizuini
două grupuri străine
din ce lipsim
decât conlucrătorii
chicote politente
Brath s-ar hăitui însuși
plecat la revoluție
de unde lucram la radio
vedem până-n aprilie
secole păpădii
la cap deprimanto
praștie luceafăr
spaima odihnească-ne
cui mai curg ochii
mierlele-n bătaie
binaua transă musonică
idolatrii
sub nori de vii
alantă
Atlantă
Bunuel
silberel
vifornițo
vifornițo fă cunoștințe pariziene
închipuite aleale
mardaua viezurii pierduți
de niciodată la vedere
dovadă noi
crescuți din dispariție
mă respectă mierlele
fluirându-le mantre
arii din Alcione
Ovidiu Marin Marais
fiica lui Eol
01.01 – 26.03. 2018
*
George Anca a debutat cu volumul Invocații în 1968, publicând apoi peste 20 de cărți de poezie, 20 de proză, studii, traduceri (Kalidasa, Jayadeva, Milarepa, Tagore, Montale, Rodari, clasici şi contemporani orientali şi europeni etc.), teatru şi filme pe teme de artă, editări (educaţie, literatură, antropologie, biblioteconomie etc.). Concomitent, a fost reporter radio, redactor la revista „Colocvii”, inspector în Ministerul Educației, șapte ani visiting professor la Universitatea din Delhi, 20 de ani director al Bibliotecii Pedagogice Naționale. Membru al Uniunii Scriitorilor, doctor în filologie, profesor universitar. Printre recunoașteri – nominalizat la premiul Președintelui Indiei: Distinguished Indologist 2017. Criticul Marian Popa i-a dedicat o monografie, „Anca”, teoretizând sistemul poetic al dodiilor sale în asociere cu mantrele indiene. În ultimii 10 ani, George Anca a coordonat, în actualul Centru „Eminescu”, Colocviile de Marți, în parteneriat cu Academia Indernațională Mihai Eminescu și Asociația Culturală Româno-Indiană, pe care le-a fondat. Recent, la editura Semne, au apărut: Păguboșii lui Șiva (2017), Bhagavad Gita (2017) Saraswati (2018).
Alte titluri: Dodii pe viață; Literary Anthropology; Sanskritikon; Indoeminescology, Baudelaire și poeții români; ApoKalipsa idiană (9 vols.); Ibsenienii (7 vols.)
