Nicu GAVRILOVICI: Versuri
Te Deum
Cerul își aprinde, de lumină șoapte,
Una câte una, stelele făclii.
Luna luminează străzile pustii,
Umbrele desculțe hoinăresc în noapte.
Dangăt de visare peste catedrale,
Îngerii în turle se aleargă-n zbor.
Lumânări aprinse pâlpâind ușor
Luminează tainic, bănci uzate, goale…
Mirosind a cetini, vechile podele
Se visează-n codri, cu rășină trunchi,
Ascunzând în ele urme de genunchi,
Umede de roua lacrimilor grele.
Câte-un sfânt, fantomă, cântă la altar
Liturghia celor adormiți pe veci,
Ceilalți din icoane îl ascultă, reci,
Întocmind în minte propriul calendar.
Sforăind alene-n tainica firidă,
Pe cutia milei timpul doarme dus.
Îmbrăcat în zdențe,, stă în prag Iisus
Și tot bate-n ușă să i se deschidă…
Așteptata de-o viață
Nici nu am observat
când a trecut în fugă, pe lângă mine,
fericirea.
Era deghizată în vânzător ambulant
de ziare.
-„Ultima oră! Cade guvernul!…”
striga fluturând petalele de celuloză
mirosind a plumb cald.
Obosit,
pe bordura speranței aștept să revină…
În buzunarul stâng, mototolită,
strâng în pumn bancnota de un leu,
prețul privirii în ochi
a așteptatei,
de-o viață,
fericiri.
Sărutul pe tabletă
Mămico, ai plecat de-acas demult
(De al tău zâmbet greu mi-aduc aminte)
Rugându-mă să fiu băiat cuminte,
De “bunul” și de “buna” să ascult.
Eram atunci micuț, în clasa-ntâi
Și te așteptam zilnic la portiță.
Am luat premiu-ntâi, cu coroniță,
Dar plâns-am mult…că n-ai putut să vii.
E drept că ai trimis pachet în schimb,
Cămăși și blugi și adidași de firmă,
Dar bucuria mea era infirmă…
Aș fi dorit cu tine să mă plimb
În curtea școlii, fără căpătâi,
Mândru că am o mam-așa frumoasă…
La-nvățătură cel mai bun din clasă,
Eram și la tristețe cel dintâi.
Mămică dragă, azi am buletin
Și locul tău l-au ocupat amicii…
Te rog să nu îi reproșezi bunicii
Că eu fumez și gust un strop de vin.
Cu “gașca”, uit durerea ce o am,
Că pot să te sărut doar pe tabletă…
Mă-nvidiază pentru bicicletă,
Dar ei nu știu că plâng privind pe geam.
Nu sunt un fiu nerecunoscător,
Ce-ți scriu pe facebook înțelege bine:
Oricât și-orice trimiți… te vreau pe tine…
De mamă, nu de bani îmi este dor!
Te rog!…(deși mi-e teamă că n-o faci)
Măicuța mea, din toate mai frumoasă,
Întoarce-te cât mai degrab-acasă…
Un fiu și-o mamă, nu pot fi săraci!
————————————————
Nicu GAVRILOVICI
26 martie 2018
