Anna-Nora ROTARU: Privind cum soarele răsare
PRIVIND CUM SOARELE RĂSARE
Sub norii-apăsători ce-ți strâng umerii de frică,
Sub fulgerele vieții, țintind în inimă și pe retină,
Încerci să scapi, acoperindu-te de cer c-o bucățică…
Vifornița te dezvelește însă, cu o forță inamică
Și, simțind pe gât cum te-apăsa a destinului botină,
Implori mâna blândă și creștină,
Să-ți șteargă duios ochii înecați în plângeri
Și să-ți arate calea ce-o ai de urmărit în viață…
Cum să te bucuri, fără frică de-a valului atingeri,
Credință s-ai în tine, în forța divină, sfinți și îngeri,
Că, vei ieși din întuneric, din umbră și din ceața
Zâmbindu-ți soarele în față…
Vei cunoaște Universul, învățând cum să visezi :
De la slcavi, ce cunoscut-au deznădejdi și disperare…
De la copii, spațiul cum cucerești, rachetă să lansezi…
De la muribunzi, din nou cum viața poți să o trasezi…
Să-ți zboare sufletul, simțind fiorul de regenerare,
Înălțându-l pe țărm d-eliberare…
Învață de l-agricultori, cum din măslini să faci ulei,
De la albine, din nectar cum să faci miere și ceară…
Făclie-aprinde, pașii luminând pe-ai vieții tale-alei,
De-i întâlni capcane, lunecoase drumuri cu polei…
Iar când întunericul se v-așterne-n fiecare seară,
Orice temere-ai avea, să-ți piară…
Sub mâna cea blândă a unei puteri divine,
Te vei simți un râuleț, curgând voios spre mare…
Din ploaie-o picătură, cu-alte vei schimba destine,
Întreaga lume curățînd-o de venin, de chin și tine…
Vei alunga poverile ce te apasă pe spinare,
Privind cum soarele răsare…
———————————-
Anna-Nora ROTARU
Atena, Grecia
25 ianuarie, 2018
