Cuvânt și iubire

”Aţi sărăcit o ţară-ntreagă,/ Nici dracul să n-o mai dreagă /Şi din privatizări cu fumuri / Aţi tot lăsat lumea pe drumuri!/Dar cum să faceţi voi vreun drum / Când urma voastră e doar scrum? La tâlhării vă strângeţi roi! / Blestem, blestem, blestem pe voi!”

(Dan Puric. Blestem de om sărac)

Suntem martori ai unui adevărat război oligarhic (și geopolitic!) în sud-estul Europei. Se pare că acești trei oligarhi aflați în fruntea puterii în Ucraina, Republica Moldova și România au căzut în dizgrația europenilor. Evenimentele din ultimul timp din Ucraina, Republica Moldova și România (de ce tocmai în aceste state? Pentru ca Rusia are un interes aparte în această zonă!) confirmă acest lucru. Oligarhul P. Poroșenko din Ucraina se războiește cu fostul său aliat contra oligarhului Ianukovici Mihai Saakașvili. Și face acest lucru într-un mod nu prea inspirat. A-l învinui pe rival (la moment) că folosește în această luptă bani rusești (mizează acum pe ura pe care o are o bună parte a ucrainenilor față de ruși pentru războiul dus de Rusia în estul Ucrainei) este un nonsens. Mihail Saakașvili a demonstrat în repetate rânduri ura față de cei care au invadat cu tancuri și îngenuncheat Georgia. A te lupta cu un exponent de luptă contra corupției înseamnă de fapt să recunoști propria corupere.

Care este legătura între Plahotniuc și Poroșenko? Cea mai directă. Este una mai veche pe când ambii făceau doar ”bussines”. Drept confirmare este și extrădarea de către Poroșenko a oligarhului Platon la rugămintea lui Plahotniuc, dar și mai multe operații coordonate.

Oligarhul L. Dragnea încearcă prin metode mai civilizate să se mențină la putere și să scape de justiție prin adoptarea la pachet în parlamentul, pe care-l controlează, a unor legi care subminează statutul de stat de drept pe care l-a câștigat România în ultimul timp. Statul devine unul cu adevărat de drept doar atunci când toți ”de la vlădică până la opincă” sunt egali în fața Legii. Ei bine, România, membră a Uniunii Europene, care are o justiție independentă (a demonstrat acest lucru în ultimii ani!) este puțin probabil să cadă pradă în mrejele oligarhilor sau geopolitice ale Rusiei. O cu totul altă situație este mai la est de vest (vorba maestrului Dabija), adică mai la est de România.

Care este legătura lui Plahotniuc cu guvernanți de la București? Plahotniuc și Ponta au relații de amiciție. În timpul câtorva vizite la Chișinău pe când era premier V. Ponta asistat de L. Dragnea au avut mai multe întâlniri separate cu oligarhul Plahotniuc, au participat la semnarea acordului dintre cele două partide ”frățești” în prezența lui Plahotniuc. Totodată presa română, dar și cea europeană și americană, tot mai mult își pun întrebarea referitor la susținerea în continuare a cursului proeuropean al Republicii Moldova cu această guvernare. Parlamentarul român Iulian Fota declara relativ recent: ”Europa a ieșit din povestea de succes a europenizării Republicii Moldova, stat pe care l-au falimentat ei…Europa este într-un moment de cumpănă. Ce să facă? Ar mai ajuta Republica Moldova că înțelege importanța ei dar are aceeași întrebare: cu cine lucrăm în acest stat când toți au devenit niște golani…”.

Într-adevăr, în acest spațiu mioritic, în care există un stat falit apărut nelegitim, care mai este și capturat, nu există nici un fel de legi. Cer iertare, una totuși există: legea junglei! Acest colț de țară pre nume Basarabia este, într-adevăr, capturat de oligarhul Plahotniuc. Parlamentul, guvernul, justiția, mas media în mare parte, chiar și păpușa lui prezidențială sunt controlate de el. Într-un mod logic (pentru ei) oligarhii, când ajung la putere, încearcă să transpună în procesul de guvernare regulile cunoscute de ei din lumea interlopă. Dacă pe ”piață” există mai mulți oligarhi lupta se duce prin metode criminale până la eliminarea fizică sau ca decident politic a adversarului. Este și cazul recent al luptei pe viață și pe moarte a celor doi Vlazi (Filat și Plahotniuc). Ambii au folosit unul împotriva altuia pentru eliminarea de pe ”piață” metode criminale (racketul, dosariada, ”compromatul” etc.). Fiind mai abil a câștigat Plahotniuc. De asemenea, este și cazul oligarhului Platon, de la care Plahotniuc cerea o jumătate din bussines. Pentru că a refuzat ”oferta” a nimerit la răcoare. Dar deoarece locul golit nu rămâne mult timp gol pe ”piața oligarhică moldovenească” a reapărut un alt oligarh basarabean – controversatul Renato Usatîi, care cine știe prin ce metode (dar la sigur nu curate!) la vârsta lui a ajuns multimilionar. Plahotniuc însă l-a pus repede cu botul pe labe pe acest țâncan moscovit. În alegerile parlamentare din 2014 pe ultima sută de metri î-l scoate din cursa electorală, deposedându-l de vreo 10-15% de mandate în parlament (așa e electoratul nostru: a fost gata să dea atâtea voturi acestui ”Mesia” ieșit din lumea criminală) care, de altfel au fost dăruite unui alt kremlinez Dodon. Acesta își face loc dând din coate insistent pe această piață criminală. Diverse dese întâlniri ale lui Dodon cu ”bussinesmani” din Italia, Rusia confirmă faptul că el încearcă să rupă pentru sine un segment de piață oligarhică care aparținea lui Filat.

     Cu controversatul Usatîi Plahotniuc se joacă ca pisica cu șoarecele. L-a scos din cursa electorală pe ultima sută de metri pentru parlamentarele din 2014 pentru ca în 2015 să-i permită să candideze la primăria or. Bălți, pe care acest nimeni o câștigă chiar din primul tur cu o majoritate zdrobitoare (bieții, credulii bălțeni gândeau că după un lung iad comunist în oraș a venit Mesia Usatîi să le aducă raiul. De doi ani le tot construiește raiul acest primar fugar care nu cred să fi fost la locul de lucru mai mult de 1-2 luni). Apoi urmează deschiderea unui dosar pe numele învinuitului Usatîi, permițându-i însă să șteargă putina la Putinul său, adică la Moscova. De doi ani Usatîi este un primar în exil care rezolvă ingenios! (de la distanță) toate problemele urbei Bălți! Și în acest caz Plahotniuc nu a pus problema unui referendum de rechemare a lui Usatîi cum a făcut-o în cazul lui Dorin Chirtoacă. Ciudată luptă pentru dreptate.

De altfel, în același mod Plahotniuc procedează și cu păpușa lui prezidențială (nimeni nu se mai îndoiește că pe Dodon l-a făcut președinte Plahotniuc) de-a jocul pisicii cu șoarecele. Îi permite lui Dodon să se etaleze prostește în mare luptător pentru ”reunificarea statului” (știind că nu are suficientă putere pentru a o face!) ca mai apoi prin câteva mișcări (mă refer la cele 4 documente semnate între Republica Moldova și Transnistria, ocolind formatul de negocieri 5+2) să-i arate cine le poate rezolva și cum. Se știe că succesul nu le aparține așa numiților președinți Krasnoselskij și Dodon ci oligarhilor Plahotniuc (Republica Moldova) și Gușan (”Șerif”, Tiraspol). Doar că în cazul lui Dodon intuiția ar putea să-l înșele. Șoarecele Dodon tot mai mult se vrea în rolul pisicii, declarând în acest sens: ”Se va vedea până la urmă cine va fi pisica!” (știe el ce știe). Acest lucru l-a menționat recent și ex-președintele Traian Băsescu, declarând că ”Plahotniuc ar putea cădea în propriile mreje”.

Ei bine, este clar că guvernarea actuală, care nu face nimic pentru elucidarea Furtului Miliardului, este complice în acest megafurt. Plahotniuc este legat și cu controversatul Ilan Șor în Jaful Secolului, pe care l-a folosit ca pe o sculă în doborârea oligarhului V. Filat. Există, probabil, și o urmă rusească în acest megafurt. După ocuparea Crimeii Rusia nu mai are atâția bani pentru a-și sprijini toate sculele, de aceea, ia trecut la ”autofinanțare”. Să ne amintim și de enorma spălare de bani de 22 mlrd dolari rusești prin băncile moldovenești. S-a făcut fără știrea kgb-ului, fără știrea celui care deține toată puterea la Chișinău? Puțin probabil.

„De fapt, Moldova are doi titani unu-i Dodon (de fapt despre Dodon este prea tare spus – n.n.), care vrea să dea ţara Federaţiei Ruse şi altul este Plahotniuc, care vrea să ţină ţara pentru el şi să o trateze ca pe o afacere personală… Rusia reacționează pentru a păstra acest coridor sanitar (această zonă gri – n.n.) în jurul frontierelor sale. Același lucru îl face și Uniunea Europeană. Unii sunt cu tancurile, alții cu banii” a mai menționat T. Băsescu. O perspectivă deloc de invidiat pentru noi. Vom fi în rolul gardului peste care doi vecini se bat, rupând din când în când câte o scândură din acest gard….

Naște mai multe semne de întrebare și ultimele acțiuni gălăgioase ale Moscovei în raport cu Plahotniuc. De ce tocmai acum? Să fie oare o victorie a lui Dodon care își ia rolul de pisică în acest joc? Oare Rusia cu nkvd-ul ei nu a știut până acum de crimele lui Plahotniuc în Rusia? Să fim serioși. Prin sistemul lor represiv rușii simt fenomenele pe care le generează în Rusia zborul unui fluture în America de Sud. La acest capitol ei nu au economisit niciodată bani. Trebuie să ne dăm bine seama că Rusia nu este o matroană de caritate (cum dorește s-o prezinte kremlinezul președinte Dodon!), cu atât mai mult nu este un simbol al democrației. Își are și ea oligarhii săi, primul fiind chiar Putin – cel mai bogat om în Rusia. Și Putin s-a luptat activ cu rivalii săi de pe piața oligarhilor (să nu se înțeleagă greșit: lupta lui Putin a fost și este nu împotriva oligarhiei, a corupției, ci împotriva rivalilor oligarhi pe piață!), eliminându-i metodic pe oligarhii Abramovici, Berezovskij, Hodorkovskij ș.a.). Este foarte clar că și în acest caz își urmărește scopul geopolitic pe o perioadă lungă. Printre altele Putin a declarat recent că va candida la alegerile prezidențiale (procedează ca o domnișoară care-și etalează pudoarea falsa!) din anul viitor. Nu m-ar mira ca pe parcursul următorului termen prezidențial Putin să schimbe legea electorală și să rămână președinte pe viață, un fel de nou țar al Rusiei contemporane (de fapt este în sângele rușilor să fie conduși de un tiran!). La sigur, î-l urmărește acest gând privind cu jind la vasalii săi Lukașenco și Nazarbaev care sunt președinți pe viață.

Și atunci ce facem? De fapt marea problemă nu e în Rusia, Plahotniuc sau Dodon. Marea problemă e în noi, cei de pe segmentul de dreapta. În cazul unei eventuale prăbușiri a imperiului lui Plahotniuc suntem noi gata să asimilăm așchiile care vor zbura la această prăbușire? Categoric nu. Unde este acest pol pe dreapta care să fie atractiv pentru potențialele așchii din imperiul Plahotniuc? Nu există. Majoritatea așchiilor se vor îndrepta spre polul mai puternic la ziua de astăzi, adică spre Dodon. Așa au procedat și mulți din PLDM când imperiul Filat s-a prăbușit: majoritatea au trecut la polul puternic astăzi – PDM. Iar Dodon, umflându-se în pene, se dă drept cel puternic cu toate că a avut un an de președinție lamentabil. Ce poate include raportul de activitate al acestui ditamai ”președinte de țară” la un an de mandat? Poate doar: ”…am salvat țara de 30000 de sirieni imaginari; am creat 50000 de locuri de muncă inexistente; m-am strofolit la Băsescu, Chirtoacă și Ghimpu; am fost de cinci ori la mare și o dată pe muntele Athos; mi-am luat 10 halate, 20 de perechi de șlapi, 15 perechi de chiloți și 50 de perechi de ciorapi – toate cu stema Moldovei; am scos drapelul UE de la președinție; am cheltuit câteva milioane de lei aiurea pentru un referendum eșuat; am dat mâna de 7 ori cu Putin și l-am pupat pe Rogozin; m-am prefăcut că-s creștin în fața Patriarhului Kiril; am scăpat iarăși de pușcărie” cum scrie într-un mod inedit jurnalistul cu pseudonimul Matei Basarab în articolul său ”11 luni de dodoneală”. Iată care ar fi rezultatele unui an de președinție dodonistă.

Iar credulii noștri basarabeni mai cred încă în regele cu fundul gol Dodon. Drept dovadă sunt rezultatele ultimului sondaj în care acestui bufon kremlinez i se acordă o încredere de peste 52,2%, lui Plahotniuc – doar 3,9%, Usatîi – 3%, Greceanîi – 2,5% (să înțelegem că aceasta este susținerea reală a psrm-ului!). De fapt acesta nu este un indice al puterii lui Dodon ci mai degrabă unul al impotenței celorlalți lideri politici basarabeni.

Să facem, deci, tot posibilul să găsim acest lider pe dreapta care să se bucure de încrederea majorității. Dacă nu-l vom găsi atunci ne paște blestemul marelui Mateevici: ”Să ştiţi: de nu veţi ridica / Din sânul vostru un proroc / În voi viaţa va seca, / Zadarnic soarta veţi ruga, / Căci scoşi veţi fi atunci din joc / Şi-ţi rămânea făr’ de noroc”.

—————————————-

Valeriu DULGHERU

Chișinău, Republica Moldova

8 decembrie 2017