Cuvânt și iubire

Niciodată, spre sfârşitul unui lucru, nu mă mai concentrez şi dau chix. Seminar indian pe din trei, printre distanţe şi abhijnana. Măcinat de ceapă. Uitat francezul de miercuri – destin din real şi doi copii. Traduc ori eseez, plus carnete-bus. Aş face de un trandafir roz mirositor printre nalbe. Pe la alte case? A plouat azi-noapte dublu.

Uite că răsare. Şei ude se usucă. Am mâna şi piciorul. Curenţi erdoganizanţi. Nu m-a lăsat să-l vizitez când îl desfigurase cancerul, încât nu m-am mai dus nici la înmormântare. La azil, oarecum consolat de a nu mai prea înjura, cum n-ar mai avea pe cine. I-aş duce un trandafir alb, ziare. Tatăl scânteistului îngropându-şi copilul pe timp de pace. Singurătate puşcăriată în conflicte sfincteriale. Forţarea compasiunii, vorbea cam de pe scenă. Eu ştiu să ascult şi îşi dăduse drumul ca pe vremuri. Se vedea intelectual monoped. Bine că nu m-am dus pe Pieptănari.

Fie-vă grădinile fapt. Mai şi vine toamna. Mormânt lângă mama. Tunete de împământare. Pământul şi credinţa. Poeme tablouri de dramă. Limănesc pe-ale tinereţii. Am noduri de evazat. N-am editor. Les blessures. Scrisele există îndestul. Luna s-o fi secerat. 330.000 de eroi români căzuţi în luptă în Primul Război Mondial.

Boala (ne)amintirii, trist vindecabilă, ne aruncă în şomajul vechilor petreceri. Geaba mă feresc să nu fiu lovit, nici de atât nu mai am parte. Am rupt flori din insulă. Postul negru de ieri şi etnologia subiectivă a Henrietei, ca şi drămuţele în schiţă decavate păcănitor mi-or fi priit măcar în discuţia cu Puşi, de l-a sunat, la aniversare, şi Coja, căruia îi murise fratele doctor. Negrul mă mirosise pe întuneric, după luni, şi m-a lătrat afabil.

A murit Nestor Ignat, la 98 de ani. Desenul falic îl proiecta într-o ascunsă libertate. Alecsandri, „această modernă judaiadă”. „Decât recunoascerea unei independenţe pătată cu umilire, mai bine o nerecunoascere ce o scuteşte de stigmat!” (Senat, 10.oct. 1879). Sfântul Sinod nu mai lasă ong-uri să aibă fundaţii religioase. Story Arghezi româno-secui. Lansarăm o Indie amatoristă. TGM vrea să-l pun în recital ca pe Vorona. Mihaela de la Operă. Opreanu să joace pe Albanescu?

Kabir, tradus în engleză de Tagore, Londra 1915. Nichita, „ah, ochi de piatră în trup de apă”.  „Am onoarea să vă comunic permisiunea preşedintelui Indiei Pranam Mukherjee pentru publicarea cărţii sale Rostiri.” Mesaj transmis şi interimarului Partha. Eu, George Dietrich? Goya? – „trecea ca un străin pe Bulevardul Libertăţii” (Lundkvist).

Cinzano la Nuţa cu Jenica, Plata şi căţeaua Carla, de 11 ani. Cristina e combinată cu Andrei. Cristi nu merge cu avionul. Pe Ana o sunase Dana, m-a dat, a, Cristi cânta la chitară şi tu cântai – era-n Laval. Coandă (când i-am înmânat, la Athenee Palace, un document cu lansarea unui fel de teleferic al lui în 1920): „ştii cine era atunci prim-ministru? – … – Laval”.

Chins – în Mahabharata – numele chinezilor. Wienfried, cu Brexit, vede companii ale lui Tata, din Anglia în România. Narendra Modi tradus în engleză de Ravi Mantha. Cf. Atal Bihari Vajpayee, Janata. „Îl mulţumi neaşteptat de mult sunetele acelea egale” (Breban, Francisca, p. 357). Mă tot duc să văd cum bate vântul, acu-acu şi-n India.

Hipnoza ne lipsise. Tatăl Nostru, Gayatri într-o abisare ultracosmică. Taica Dumitru gândind întâi la fiul mort în război, apoi la fiica divorţată, pierdută din ospiciu. Fiinţă being etant essere ser existieren yavlyanschiysya quod. Devenire nirmaan fabricacion making herrtellung.

Rashtrapati m-a apreciat din auzite. „Şi slăvească-mi-te puşcăriile” (Ştefan Vlădoianu). Ce-i sunt Indiei? „Şi mere dulci culese la lună” (Glutto, Fântâna Blanduziei). Eu sunt un om modest, dar s-o ştie toată lumea (Eftimiu). Toată noaptea întorc un vers cu mers în India, paper devot. Shama şi mă luă cu dom prof.

Conştiinţa filocalică se desăşoară în cerc – cercul devenirii întru fiinţă. Gata dasein-ul nicasian. Urs – Topârceanu. Mihaela din Sydney, pe sofa cu el – a adus flori şi cărticele scoase la Ierarhul Nicolae în Brăila, ea, născută în Bucureşti. Zeana preferase Mamaia, dar Gabi Tănase i-a citit „Aletheia”. Vali Pena, din Coşbuc. Mayer, din sine spre 90. Puşi fusese la doctor şi a rămas acasă. Nu Dănilă, nu Abăluţă, nu Croitor. „Jertfesc orice succesului” (Lucien Leuwen).

Puşi nici n-a fost la spital. Cred c-a fost afectat de moartea lui Papaiani. Că dacă era el îl lăsam pe Sata să recite, el, c-am rămas nebunii fără neurolog. „Cu aceeaşi căldură de foc din lemnele copacului comun vă strâng în braţe” (Alda cu Familia).

Ina, Lăcărămioara, Adina se voiră recenzate tocmai când spre India. Anul trecut, peste ruptura piciorului, acum după crăparea umărului, să mă iau iar în sportiv la costum perorând în Bharatya Vidya Bhavan şi înapoi la Calderon şi Măciuca. Un golf spontan pentru colajul Drăghicescu-Noica + dialectica advaitină. Val. Mergi cu mine în India? Din secţia mea, Pujol are un dicţionar sanscrit-catalan, Carmela Mastrangelo, ca Ina şi Piovani, Milena Bratoeva – literatură orientală.

Ce mi-a plăcut. Lata Dani, Pune: Indo-Aztec Cultural Affinity, Indo Aztec Dharma, Maya Hindu Hermanos; S. N. Pandita – Western and Sanskrit Savants of Kashmir; Koenrad Elst, Belgia – Ayodhya and after; Ram Naresh Tripathi, Alahabad: Vyakarana; S. Ranganath, Andra: Post-Independence  Sanskrit Epics; Sanskrit Drama, Sanskrit Poets, Rig Veda and Modern Sanskrit Literature.

L-a ce sanskrita?  Mă bântuie. Împământare. Uttakarand. Telugu. L-am învăţat pe Shivji italiană că trecea pe acolo în drum spre profesorat în Nigeria. În America, la Nirupana, numai în biblioteci, dar nepoata, la pian cu Chopin. Fără el, i-oi fi eu tată Shamei. Înapoi din India. Vreo revitalizare.

Colocviu între Paraschiva şi Dumitru. Pe la două şi ceva, Laura sună că noul ambasador al Indiei, Ramesh Chandra, vrea să vină (peste două ore şi ceva) la Colocviul meu Sanscrita şi Europa. A întârziat 20 minute, cât să se desfofolească lumea. A avut starea şi a demonstrat sanscrită-mantrică-yogină diplomatică. Cinca se aşezase cu redactoarea ei, le-am luat la goană, l-am pus pe Ramesh.

Puşi, impacient, la poezii, două, una mai lungă, cu Crăcita, de-a plâns în final  şi-a distrat lumea cu bastoanele pe sus. Apoi Niculae Urs cu „Înecatul” lui Cehov şi al lui. Nu mai avea răbdare Coloşenco. A făcut caz de Crişan că era din 12 fraţi care toţi au trăit şi au făcut cariere. Vali Pena a citit din cartea lui Crişan. Apoi s-a recitat Gabriela Tănase. Opreanu, din Tenesse Williams. Ambasadorul îl întrebase pe Udrescu ce înseamnă „telegari” văzându-i cartea Telegarii de poştă.

Voi da Mirelei sau lui Dan cele două volume în original „Verite et revelation”. I-am scris Silviei Andrucovici: N-a urât nici cancerul. Pe drum spre simpozionul Drăghicescu, la Râmnic şi Măciuca, vorbii cu popa Goe să aranjeze cu State să mă spovedească marţi şi el să mă împărtăşească miercuri.

Pe caldul toamnei, bine, Plato, c-ai ieşit cu copiii şi te-ai înzorzonat  cu struguri, mere, pere. Eu, trei ore, via Cotoşman. Pe lângă indieni, există şi olteni, unde m-oi îngropa. Drăghicescu să mă fi-ndemnat să mă spovedesc-împărtăşesc? Îmi şi căzu smalţul argntiu la cifra 12 a ceasului de mână.

Studenţii lui Florin Zamfirescu se dedau la tirade din „Idiotul”, pantidio, decor o cergă albă, costume second-hand, spectatori leaturi afini şi cu mine. Aseista l-o fi adus pe Sahlean la Colocviu. Trimisă Pantanassa pe la 2-3 am. Pantanasaa is an icon of Mother & Son, curing specially the cancer. Coincidentia sanskritorum is a reply to coincidentia oppositorum of Cusanus-Eliade. There are free verse written dayly – numberless carnets with such verse-notes.

Trecu şi ăl 2016, cu spovedanie-împărtăşanie, ca-n poeme de 1967. Vedem şi ziua de azi prin alesături. Fusesem în India la o întâlnire cu puşcăriaşi, pe culoar, unul doi, nu plecaţi, am venit să vin, bine, s-au întors, erau sute şi sute, foarte zdraveni, m-am apropiat, dispăruseră, ca în celule.

Eseul omonim al lui Berdiaev e cam de dimensiunile Introducerii lui Drăgicescu la a sa Verite et revelation. Traducerea rusului, nu (şi) a măciucanului, publicată la Timişoara, în 1994, îmbrăţiţată de Pleşu, va fi având legătură cu pesiflările lui Simion sau Boia la nepublicatul Drăghicescu. Dacă i-aş amesteca printre imputatorii universali ai românului, gen Corbin, că Jaspers la Berdiaev, cu Sartre, Bruno Dubois: anosognosie -, aş păcătui, dar ce s-ar înţelege la spovedanie? Interzicerea sociologiei, sub comunism şi după, a dat şi o sociologie a interdicţiei în cazul sociologului filosof interzis. În contrast cu Drăghicescu, Berdiaev e pentru filosofia lui Augustin, nu şi pentru teologie: „teologul pentru care nu resimt nicio afecţiune” (Adevăr şi revelaţie, Ed. de  Vest, 1993, tr. Ilie Gyurecsi, p. 13). Berdiaev parcă rezumă originalul lui Drăghicescu. Sărmanii ochi miopi ai lui Papini – Eliade. Berdiaev, ca la partid, sau lojă. Drăghicescu să mă fi-ndemnat să mă spovedesc-împărtăşesc şi pentru el?

„Divinul este partea specifică din om” (Augustin). Libertate, har – predestinare (Calvin). Cetatea lui Drăghicescu, 50 lei. Eminescu american de Adrian Sahlean, cu Volceanu, Baran, Albuţ. Papa că poduri, nu ziduri. Sinucidere Bridgend. Defairlants. Farului stins dinadins sau beţie, macabru, numai morţii există, în vii. Pla are 46 k şi că nu-i dau bani de-o portocală. Cu un maghrebian, că nimic. Naufragiem. Mâncăm lapte gros în Rio. „Spiritul meu satanic şi carduccian” (Papini).

O Medee jucată în Barletta – trupă ambulantă în d’Azeglio şi „Las mocedades del Cid”. Apoi dans, „muzica, faptul că se luau mereu de mână şi acea lipsă de pudoare pe care dansul o aduce chiar şi între persoane care în alte împrejurări s-ar privi cu mai multă rezervă, îi provocaseră fiicei lui Consalvo o înflăcărare a închipuirii pe care cu greu o putea înăbuşi”. Fra Bonaventura paralizat şi orb. „Ce se alege de o naţie căreia i se dărâmă altarele” (C. Z. Codreanu). La folie, la depression et la paranoia – Maupassant („Le Harlo”).

Cum nu dorm eu de constituţia constituţiilor. Să şi ţin spici-cheie – Arth nu e vorbitor, care şi eu am pus pe alţii şi rar am conferenţiat. O străbunică prietenă cu Rousseau – Testamentul de G de M. Statuia Egalităţii germinând în Bombay, marca Modi. Comândai pe Andru cu Lupaşcu, pomenindu-i seninătatea în faţa cancerului. Mă trezi Sorinache dacă mi-a plătit ICR drumul în India, că i-a sărit în piept lui Pasi de se lăuda el. Scrisul meu a fost fără ţintă, doar cuvinte între ele noroind mlaştina cerebrală.

Aseară a mai fost nevoie de scaune şi un cuier. Mai mult tineri şi foarte tineri. Surorile gemene, cu vreo zece înălţimi de colegieni. Pe Vali am crezut-o Angela, care, apărând, să n-o mai cunosc bretonată, cu părul înnegrit, nu mai semănau. Mme Scurtu cu fiica Iulia, Mme Cinca cu nepotul medic, Boriceanu cu nepotul avocat, dr. Zeana cu fata mică, Adina Cezar cu fiica. Crescuţii de mine, Liviu (cărunt), Carmen, Vlad (pleşuvit). Speteanu, Răvescu, indieni.

Partha ne-a întâmpinat la poartă pe Rodica şi pe mine. Îşi caligrafiase paragrafe pe tema celei mai lungi constituţii din lume (big country, big constitution), cu labirinte tehnice pe care le traduceam cu consultarea, en passant, a avocatului şi sălii. Iulia Răşcanu a alăturat moartea „marelui” Fidel cu ziua Constituţiei Indiei. Cocktail-ul a dezamăgit – în chip de samose, cartofi uleioşi. Am vorbit cu Bordaş, întors după trei luni de la Athos. Plata fumase în curte. Indienii aveau dinner după.

Căzut în colocviu, când colo, seara o făcu Sergiu Cioiu, pe poezie şi muzică a la americani. Lume în delir, înmulţită. Puşi, încântat, şi-a dus câţiva la Nicoreşti, numindu-se amator (n-a mai vrut să vorbească, nici Sorinache). Directoarea ne dădu câte-o diplomă de la primar, mie şi lui Cioiu. Like, Irina Velcescu.

PopArt îmi cere 6 nume indiene (nu de somităţi, VIPuri, mitizate etc.; fără caracter parodic, grotesc, satiric, negativ; posibil, din state şi regiuni diferite; 3 de femei, 3 de bărbaţi). În pus: Felicitări pentru „Blestem de neam”. Nirupana Shivaramaya (telugu), Vinod Seth (Punjab), Yogindra Wadwa (Delhi), Charnjit Singh (Punjab), Shyam Vyas (Madhya Pradesh), Raj Kumar Mukherjee (Bengal), Mahendra Dave (Gujarat), Mamata Krishna (Bangalur), Vina Gupta (Delhi).

După 8 ani cu bibliotecare şi Adrian întru fosta pedagogie hălpăită de universitară via Ponta. Mihaela şi Marius divorţaseră – fată de 11 ani – la mamă. Adrian, neînsurat la 38. Încă 5-6. Mama unui artist de 26, că vrea să-l primească Plata să-i vadă grafica. Ana s-a operat pe inimă şi are şi leucemie. Au pe site multe titluri de Drăghicescu. Cu Carmen am discutat cum să primească BCU caietul manuscris al Furnicilor albe.

După Memoria apei, melodramă fără dramă, de ieri, Puşi că şi astă-seară la Teatrul de Comedie, Suflete moarte, dacă vreau să merg. Da. Dar el nu vine, că nu s-a căcat şi nu mai suportă teatrul după aseară. Şi are două locuri, nu merge Plata? Nu poate. Ai pe cineva? Nu. Da cu Vali n-ai merge? Da. Dar biletele sunt în primul rând şi-o să vadă că nu sunt. O să aştept să-i mulţumesc. Îi place. Dar eu nu beau, mi-am băut berea, şi n-am bani. Păi el mă invitase să mă bea. Mă sună după câteva minute: s-a contramandat.

„Mergem în India” – copilăria grăirii Nanei, de-om preda-o şi nepotului. Tocmai vrând să le pasez doc-ul, a îngheţat compul. Mai şi imigră Vichi, de nu mai mişc nici eu. Măcar ţineam pe Maupassant aici. Ordo Regius Magistralis Templi Solomonis. Am fost în Capela Roslyn, lângă Edinburgh. Un matrapazlâc, Drăghicescule: „Blestemele naţiei române”, de Nicolae Grosu, 2016, erijată de F. Constantiniu.

Colocviam cu Buşulenga, mai mult i mă spovedeam. Că parcă vorbeam cu Cuclin, i-am zis. Poeziile mamă-sii, la patru ani, l-au stimulat pe Val, de-a recitat şi el cu cuvinte inventate. După ce înşirase toate literele alandala şi, în clar: am scris şi eu ceva azi. Nici gând să mă lase să le pun în ordine. Vocalele, dispărute. Programul Na-Va s-a lăsat cu neadormire, palme, muşcături, scuipici. Am mai sunat-o pe Na, că să nu-l băgăm în seamă, eu să plec. Am delegat-o pe Pla, că vre la film, Nemo-Nimo, până a adormit şi-l păzeam scriind ca aici. Pe Na am scos-o din şedinţă, dar şefa, dându-şi seama despre ce e vorba, i-a făcut semn să vină acasă. Ne-am pomenit cu ea. Combatantul s-a trezit după trei ore.

Frumoase ar fi pe lume numai lumina, spaţiul şi apa, crede Jeanne (O viaţă) de Maupassant. Etnocentrismul românesc  ar fi „preferat” celui evreiesc în România, prin simpatia legionară a lui Eliade. Viorica Vatamanu a cântat colinde necunoscute, poate de ea compuse. Zeana deplânge manipulabilitatea votanţilor fără conştiinţă. Velcescu şi Andru in memoriam. Elegia lui Gray. Sorin cu mine, Puşi cu Ivănceanu, Dănilă cu Dacfr. Data viitoare, Constantin Virgil Gheorghiu. Cine mai zisese de Horia Vintilă?

Glob învârtit numai pe Brazilia. Cărticelele comise la vârsta lui în India de maică-sa. N-am făcut matematică şi rugăciuni, ceva cuburi şi om shanti, după Tatăl nostru. „Dacă se trăieşte vesel, unul altuia-şi zâmbeşte”. Uitată Cârpa? Neprins Sârbiţă la antipod? Parola visage, deget pe obraz. Erijam venirea anului său patru peste o lună şi jumătate. „Poeziile mele” mi le dictezi, le visezi, le taci?

La cacialma spre paşalâc de-a sinagoga. Sunt tătar, Noico, şi tot Teleormanul. Mai arzând moara lui Călifar. V-aţi pierdut minţile, ori vă răzbunaţi pe noi cu Sevi?  Asasinatul de Crăciun. Un greier colindă pe faianţă dedicând opera revoluţiei, anume celor 11 copii sub cinci ani, ucişi atunci. Crăciun de îmoărţeală cu trei vinuri. Taureau normand. Horla. „Sunt mai mulţi martiri creştini în ziua de azi decât în primele secole” (Papa Francisc). V-a rămas berbecul halal în gât. Spasiva gaspadin Putin. Allah Akbar.

Conditur hoc moriens tumulo Nicolaus Olahi/Qui praesul vivens Strigoniensis erat (Zace în mormântul acesta îngropat Nicolae Olahul / Care în Strigoniu trăind fost-a arhiepiscop). Chronicon – Ungaria – Attila – Ephemerides. Corespondenţă cu batavi şi flamanzi: Hadrianus Amerotius (Amerot Guenvelle), Levinus Ammonius (Levin von der Mande), Johannes Compensis, Carol Quintul, Franciscus Graneveldius, Desiderius Erasmus, Conradus Goclenius, Cornelius Grapheus Scribenius, Nicolaus Grudius, Petru Nannius, Rutgerus Rescius, Corneliu Duplicius Scepperns.

D-na de Morelle: Mon Bel-Ami. „Subha Hoti Hai, Shaam Hoti Hai… yoon ha zindagi tamaan hoti Hai”. Rigi peste bacterii la spitalul cu viermi. Explozia a două stele care se unesc. Nunta Mariţei cu Ion. Distrugerea lui Eminescu şi a României desăvârşită. Hanuka nu Crăciun. Nu limbă, nici zăpadă, viermi alieni.