Eleonora Schipor: Cu dragoste de pământ românesc
Ce titlu frumos! Am exclamat chiar în momentul în care am primit în dar cartea de față de la autorul ei, binecunoscutul om de cultură, activist și mereu îndrăgostit de frumoasele meleaguri bucovinene, domnul Ciprian Bojescu din Suceava.
Având și o copertă atrăgătoare, cu titlui în cele trei culori ale neamului românesc, am răsfoit-o fugitiv ca mai pe urmă să fac cunoștință îndeaproape cu noua apariție editorială.
Astfel cartea «Cu dragoste de pământ românesc» cuprinde exact o 100 de pagini, văzând lumina tiparului la editura «Armonii culturale», avându-l ca editor pe Gheorghe A. Stroia iar ca montaj de copertă pe George N. Stroia.
Pe înțelesul tuturor a făcut o prezentare scurtă, dar foarte binevenită a vieții și activității autorului domnul Gheorghe VICOL, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Acestea fiind spuse vom purcede la lectura destul de interesantă și atrăgătoare a celor expuse cu multă dragoste de neobositul domn Ciprian Bojescu.
Cartea cuprinde trei capitole aranjate în ordinea următoare – «Publicistică», «Referințe» și «Anexe».
În primul capitol cititorii vor putea citi câteva mărturisiri dureroase despre unii oameni care au suferit de pe urma urgiei bolșevice fiind deportați, judecați fără de vină, osândiți, condamnați la ani de închisoare doar pentru faptul că erau romăni, creștini, că-și iubeau neamul și baștina. Printre acestea vom desprinde numele unor oameni ca Dionisie Nichitovici numit «Papașa» din articolul cu același titlu, «Bunicul din refugiu», «Patru frați refugiați», unde vom afla despre soarta celor patru frați ai tatălui autorului, «Tragedia unei fete din Iordănești», care se numea Dochița Bojescu, mătușa autorului, sora mamei sale. În articolul «Aruncat în lagăr pentru că era de etnie germană», îl vom cunoaște ре Carol Lemne Ludovic care acum are onorabila vârstă de 99 de ani, locuiește de asemenea la Suceava și a avut un destin zbuciumat.
Impresionante sunt relatările în «Neuitat este satul Iordănești, sat în care m-am născut». Aici, domnul Ciprian Bojescu ne mărturisește despre prima vizită făcută în comuna natală Iordănești, când avea 29 de ani. Domnia sa ne prezintă o tăbliță cu numele și prenumele cât și localitatea unde a fost înmormântat fiecare din rudele tatei – Ioan Bojescu și ale mamei – Florentina Bojescu.
Alte două materiale cu titlurile «De la Stupca lui Ciprian Porumbescu, la Iordănești» și «O delegație din Iordănești în comuna Ciprian Porumbescu» ne aduc la cunoștință că cele două sate sunt înfrățite. Iar la această înfrățire și-a adus contribuția nemijlocită domnul Ciprian Bojescu.
Despre bunii lui prieteni din Cernăuți și Suceava vom afla din cele descrise în «Frăție arboroseană», aici este vorba de publicistul, ziaristul și scriitorul Dumitru Covalciuc din Cernăuți. În alte trei articole îi vom găsi pe trei dintre regretații deja Mircea Motrici,(«Mircea Motrici»), jurnalist, reporter, poet, Traian Straton («Un ultim rămas bun»),rapsod popular, interpret de muzică populară, Ion Cozmei («Colind peste vreme de la Ion Cozmei»), poet, traducător, publicist… I-am cunoscut și noi pe acești oameni minunați, trecuți prea degrabă în lumea celor drepți. Ani de-a rândul erau nelipsiți de la sărbătorile noastre de suflet.
«Doină veche de peste 100 de ani, din zona Storojineț» nu este altceva decât o variantă a binecunoscutului cântec, o doină a neamului nostru «Cântă cucul bată-l vina». Încheie acet capitol relatarea despre vizita făcută la Bahrinești la finele lui aprilie anul curent cu un mic grup de intelectuali din Cernăuți în cadrul caravanei «Limba noastră e o comoară».
La capitolul REFERINȚE vom face cunoștință cu evenimentul important din Iordănești prilejuit de lansarea monografiei satului respectiv. La pregătirea ei și-au adus contribuția iordăneștenii Nicolae Șapcă, Ciprian Bojescu și oprișăneanul Dumitru Covalciuc. Acest prim material se numește «Durerile, bucuriile și speranțele lor bat în unison cu dragostea de grai, neam și țară». El este urmat de relatările despre autor și cărțile sale. Tiberiu Cosovan din România în «Ciprian Bojescu – Rătăcind prin Bucovina», Vasile Carlașciuc din Cernăuți în «Duminicile cărții românești», Silvia Caba-Ghivireac din Herța în «Lansare de carte la Societatea «Mihai Eminescu» din Cernăuți», Ioan Țicalo «Ciprian Bojescu – un rătăcitor?». Vom lua conoștință tot în acest capitol de câteva poezii ale lui Gheorghe Vicol – «Invitație», «Fereastra Bucovinei», «E primăvară-n Bucovina», «Limba română», «Săgeata cu vârful de aur». Toate pătrunse de dor de Bucovina și neamul romănesc. La fine acest mare dor și drag de baștină ni-l confirmă încă o dată autorul în impresionantul articol «Cu dragoste de pământ românesc». Aș vrea să le fac cunoștință cititorilor cu ultimul alineat din această mărturisire de suflet – «…Când ajung cu orice ocazie, în comuna mea natală, unde apa Siretului, cu luncile sale, împarte satul în două, mă simt ca în cea mai frumoasă stațiune și mă cuprinde o liniște sufletească aparte. Aici îmi încarc bateriile și pornesc la drum cu noi speranțe de mai bine. Lucru pe care îl doresc tuturor românilor, iar celor dragi, plecați dintre noi, să-i ierte bunul Dumnezeu»!
La capitolul ANEXE găsim o serie de fotografii care ne duc pe drumurile vieții autorului. De fapt fotografii găsim și în cele două capitole precedente. Voi menționa faptul că toate aceste articole impresionante au văzut mai întâi lumina tiparului în Almanahul «Țara Fagilor» (alcătuit de Dumitru Covalciuc), «Crai Nou» din Suceava, dar și în ziarele bucovinene «Zorile Bucovinei», «Libertatea Cuvântului», «Gazeta de Herța», «Monitorul de Suceava».
Cartea este o mărturisire, o dedicație de dragoste făcută baștinii sale neuitatul sat Iordănești. Probabil că numai atunci când soarta te duce cu voie sau fără voie pe alte meleaguri simți mai puternic și mai arzător dorul de baștină. Citind relatările din cartea iоrdăneșteanului Ciprian Bojescu mi-am adus aminte despre frumusețea cuvintelor regretatului poet și ziarist bucovinean Ilie Motrescu dedicate baștinii sale Crasna. De fapt despre poetul Ilie Motrescu vom mai vorbi în acest an când ar fi împlinit 75 de la naștere. Mi-am mai amintit și de relatările ba și de concertul jubiliar al Mariei Iliuț, plecată și ea la Chișinău, intitulat «Numai cânt și dor de Bucovina». O altă împătimită de baștină.
Îl felicităm pe neostenitul domn Ciprian Bojescu pentru noua sa carte, îi mulțumim pentru dragostea de frumosul plai bucovinean. Îi dorim ca această dragoste de baștină s-o poarte mereu în suflet ca pe o icoană sfântă.
——————————
Eleonora Schipor
Cernăuți
Ucraina
