Cuvânt și iubire

DIMITRIE  GRAMA

Interesant!

Sper ca va amintiti, deoarece trimisesem acum vreo 5-6 ani niste comentarii la adresa lui Liiceanu (Plesu, Patapievici), cred ca Adrian AG le are, in care ma intrebam foarte serious: Filozofi? Adanci cunostiinte? Cunoasterea lui Cioran? etc., etc.

In concluzie cred ca aceste lucruri (ca si aceasta scrisoare), ne fac sa intelegem si mai bine: “grupul filozofic bucurestean”.

Bravo!

Cinste!!

Mandrie!!!

 

 

DG

 

VASLE RĂUT

Eleonora Cioran a răspuns acţiunilor agresive pe care domnia sa consideră că Gabriel Liiceanu le-a îndreptat în mod direct asupra sa, şi ca rezultat al mercantilismului acestor acţiuni, asupra prestigiului şi operei lui Emil Cioran.
Redăm mai jos scrisoarea Eleonorei Cioran (cumnata lui Emil), publicată de Jurnalul.ro:

ELEONORA  CIORAN
Răspuns domnului Gabriel Liiceanu
Fiind recomandat ca unul dintre cei mai buni discipoli ai lui Constantin Noica, naşul nostru, te-am primit în casă ca prieten. Nu înţeleg agresivitatea dezlănţuită asupra mea. Te-a supărat faptul că eu sunt legatar universal al lui Aurel Cioran şi reduc cumva beneficiile tale? Cred că niciun scriitor nu şi-a permis ceea ce ţi-ai permis dumneata.

Aceasta îmi aduce aminte de o povestioară pe care o spunea Constantin Noica. Era vorba despre un acrobat care evolua pe o sârmă, atent să-şi menţină echilibrul. În plin spectacol, el vede jos un cetăţean cu o tavă, adunând banii privitorilor. La sfârşit, ajungând jos, acrobatul a constatat că cetăţeanul care strânsese banii spectatorilor dispăruse. Cam aşa mi s-a întâmplat şi mie, singura Cioran în viaţă. Profitul după opera filosofului Emil Cioran a fost luat de Gabriel Liiceanu, Laurence Tacou şi Simone Baulez. Nicidecum de mine. Şi tot tu eşti revoltat, aruncând injurii inadmisibile, până şi în ultima carte cu cele 27 de interviuri. Cum este posibil să falsifici neîncetat adevărul, fără să te jenezi? Oare nu ţi-au ajuns beneficiile importante dobândite? Conform dorinţei lui Emil şi Aurel Cioran, din aceste beneficii trebuia să dai două burse anual unor studenţi săraci. Ai dat câteva burse sporadic, fără un bilanţ declarat al veniturilor din tipărirea operei lui Emil Cioran. În plus, ai afirmat mincinos că şi eu beneficiasem din acest profit.

Lumea a început să se lămurească cine este marele scriitor Gabriel Liiceanu, care a beneficiat de burse în străinătate, în timp ce foarte mulţi intelectuali erau închişi în temniţele comuniste. Mai mult, ai primit de la domnul Silviu Brucan Editura Politică. În ce calitate, domnule Gabriel Liiceanu? Pentru care merite?

Mai recent, revoltătoare a fost reacţia pe care ai avut-o la apariţia, în cadrul Academiei Române, a operelor scrise de Emil Cioran în România. Este cea mai frumoasă ediţie pe care eu am văzut-o cu creaţia cumnatului meu. Este o ediţie de lux, excelent elaborată. Mulţumesc Domnului Academician Eugen Simion şi cercetătorului Marin Diaconu pentru realizarea lor. În loc să te bucuri şi să apreciezi această realizare editorială de excepţie, ai trimis avocaţi, pretinzi fără jenă despăgubiri materiale descurajante, convins fiind că numai dumneata ai dreptul să publici opera lui Emil Cioran.

În realitate, afară de biografia lui Emil Cioran, nu ai pătruns în profunzimile operei lui. Nu ai participat timp de 20 de ani la analiza operei lui Emil Cioran, căci la Colocviile Cioran de la Universitatea din Sibiu, organizate de profesorul Eugene van Itterbeck, ai participa fugitiv şi întâmplător. Filmul făcut de tine cu Sorin Ilieşiu este după mulţi un “film necioplit, banal, primitiv, cu aspecte de modern, un eşec”. În mod evident, nu aţi pătruns în opera lui Emil Cioran.

Scrisoarea trimisă Monei Muscă este calomnioasă.

Aşa că, domnule Liiceanu, eşti pentru mine o decepţie totală. Nu sunt singura care gândeşte astfel, ci, din păcate, multă lume are convingeri similare, chiar şi Herta Müller. Te-am cunoscut om de cultură, nu om de afaceri. În ce calitate îţi permiţi să faci pe justiţiarul? Cine eşti dumneata?
Dacă tăceai, filosof rămâneai!
Eleonora Cioran

Familia Cioran se leapada de Liiceanu (“filozoful banilor”).

O scrisoare ignorata de profitorul tuturor regimurilor

Primim  la redactie:

Domnule  Liiceanu,
In imprejurari normale, firesc era sa ma adresez cu „Draga Gabi“. (Si Dumneata ai inceput o scrisoare, candva, cu: „Draga Ica“). Dupa interventia Dumitale la Televiziune si dupa interviul aparut in revista „22“ (nr. 17(1102) din 19-25 aprilie 2011), nefirescul a devenit firesc si nu ma pot adresa – cu regret – decat cu „Domnule Liiceanu“. Fara indoiala, va reamintiti ca v-am primit in casa noastra de la Sibiu de multe ori si atunci ne-ati multumit prieteneste. Acum, la centenarul nasterii lui Emil Cioran, tot ceea ce ati socotit ca este oportun sa faceti era sa ii atacati familia. Ceva mai mult, ati instigat pe directorul Bibliotecii judetene Astra din Sibiu sa ma defere justitiei, dar vi s-a raspuns ca nu este cazul. Nu ati ezitat sa va adresati si altor foruri. Cu ce scop, domnule Liiceanu, si in ce calitate v-ati angajat intr-un asemenea demers? Ce v-a suparat asa de mult?
Consider ca am procedat conform dreptului meu de legatar universal, cu avizul juristilor, eu fiind ruda cea mai apropiata, ca sotie a lui Aurel Cioran. Credeati ca totul va revine, asa cum ati afirmat la TVR 1, dupa ce  v-au fost imprumutate aceste documente timp de doi ani?
V-ati ofensat ca documentele au ajuns la Academia Romana, dupa o aventura sfarsita cu bine? Tot ce am facut a fost legal. Adica am predat imediat dupa moartea sotului meu 650 de volume din biblioteca Cioran, iar Aurel Cioran a predat 520 manuscrise la Biblioteca judeteana Astra din Sibiu. Nu stiati acest lucru? Lista donatiilor este deja partial publicata pe Internet, ca sa se edifice toti cei interesati.
Ma intreb inca o data in ce calitate va permiteti sa faceti pe justitiarul cu mine? Documentele, despre care afirmati ca au fost sustrase de mine, le-am gasit ravasite, dupa 13 ani de la decesul sotului meu. Consider ca imi apartineau de drept. Le-am gasit, le-am sortat si le-am valorificat. Daca nu le gaseam eu, ar fi fost probabil aruncate. Justitia franceza a dat castig de cauza menajerei care a gasit 37 caiete ale lui Emil Cioran, pentru simplul motiv ca le-a gasit si le-a pastrat.
Daca nu stiti, va spun eu ca sunt foarte multumita pentru faptul ca manuscrisele lui Emil Cioran, cele romanesti, au ajuns la Biblioteca Academiei Romane, fond invidiat de orice scriitor roman care se respecta.
In 20 de ani, Dumneavoastra ati publicat scrierile Rasinareanului intr-un tiraj de aproape un milion de exemplare.
Va foarte multumesc!
Dar nu ma pot abtine sa va spun ca la Centenarul Nasterii n-ati reeditat nici o carte a Lui, ci doar una a Dumneavoastra despre El…
Va apreciez, domnule Liiceanu, ca scriitor. Ca om, foarte putin.

Eleonora Emilia Cioran

Sibiu, 24 iunie 2011

Sursa: Revista Cultura

IDENTITATE, SUVERANITATE ŞI UNITATE NAŢIONALĂ

Apelul unor academicieni români

„Către Poporul Român,
Către instituţiile Statului Român

Având în vedere poziţia Academiei Române, de instituţie identitară fundamentală, aflată de un secol şi jumătate în serviciul Naţiunii Române, semnatarii acestui Apel,

îngrijoraţi de evoluţiile interne şi internaţionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continuă şi alarmantă încercare de erodare a identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României, cu multe acţiuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate „corectitudini politice”, dar şi cu multe acţiuni îndreptate direct împotriva Statului şi Poporului Român (rescrierea tendenţioasă, lacunară sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor naţionale, subminarea valorilor şi instituţiilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmoştenirea generaţiilor care vin după noi prin vânzarea pământului, a resurselor solului şi subsolului, prin defrişări masive, prin înstrăinarea sau falimentarea unităţilor economice, prin degradarea învăţământului şi a sistemului sanitar, prin politizarea excesivă a tuturor subsistemelor statului şi societăţii, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corupţia, lipsa de eficienţă, apariţia unor tensiuni sociale),

preocupaţi în mod deosebit de încercările recurente de „regionalizare” a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constituţiei României şi tendinţelor de integrare europeană, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calităţii vieţii în aceste zone,

– ne exprimăm ferm împotriva tuturor acestor acţiuni,
– ne pronunţăm cu tărie în favoarea identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale,
– solicităm instituţiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze şi să acţioneze pentru a preveni, pentru a contracara şi, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile şi agresiunile la adresa identităţii, suveranităţii şi unităţii naţionale a României şi a stabilităţii statului de drept.

Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toţi locuitorii acestui pământ,
– ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înţelepciune şi de patriotism,
– ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate şi patriotism pentru binele României, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, a centenarului aducerii împreună a tuturor provinciilor româneşti, eveniment pe care poporul român l-a aşteptat, pentru care a suferit, a lucrat şi a luptat atâtea veacuri şi pe care l-a realizat cu atâtea jertfe.

Să ne cinstim eroii, să fim la înălţimea lor, lăsând generaţiilor următoare, tuturor locuitorilor României, o ţară unită, suverană, cu dragoste pentru trecut şi pentru cultura sa, cu respect de sine, stăpână pe pământul său, educată şi prosperă, o ţară a Europei Unite, dar cu identitate proprie, românească.

Aşa să ne judece viitorul!”

Iniţiat de academicienii Victor Voicu, Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Păun şi semnat de peste 80 de membri ai Academiei Române

8 februarie 2017

 

 

GEORGE ANCA

 

DOSAR-CREDINȚĂ

 

            Mariana Gurza, așa cum se retrografiază în noul volum, Apropieri – ce-au scris prieteni despre ea, ce-a scris ea despre ei -, își denunță pietatea  bucovineană pe foi ca de acatist. Să fi bravând poeta creștină? Dar au bravat Vasile Plăvan sau Aspazia Oțel Popescu prin pisaniile lor însângerate? Astfel de scrieri nu țintesc neapărat literatura, cât spiritualitatea ancestrală. Se tinde ideal spre logodirea rugăciunii cu poetica.

            Evaluările critice ale lui Adrian Dinu Rachieru sau Artur Silvestri îi statuează parcursul de la întâmpinare la recunoaștere literară, în afara modelor. Versalitatea pelerinar-creștin-dedicativă a poetei magnetizează judecăți afine din țară și diaspora românească: ‘poeta cu suflet de înger’  (Valentina Teclici) –  ‘o recreare a unui stil neconvenţional’  (Ben Todică)  – ‘minus durere’  (Vasilica Grigoraș) – ‘model de limbă românească’  (Cecilia Bănică Pal) – ‘pete de inocență’  (Alexandru Moranu) – ‘un univers antinomic’  (Eleonora Schipor) – ‘o rețetă salvatoare’  (Vetuța Dnghel).

            Masiva recoltă de laudații sporește prin reflecțiile de cititor, sincere panegirice ale Marianei Gurza, ca într-un ordin al mărturisirilor. Ajungem, cumva, la dedesubturi ale creației sale, prin empatia  cu autorii recenzați. Facem cunoștință cu un cerc similiortodox, în prelungirea Gândirii:  Anatol Covali (‘Fraternitatea cu poetul Radu Gyr denotă puritatea poetului’) – Veronica Bălaj (‘un fel de Vitoria Lipan modernă’) – Camelia Cristea (‘este inspirată de tot de mișcă’) – Ilie Motrescu (poet crâsnean – Cântarea Carpaților / Arizona / postum – ‘o carte neceasră’) – Dorina Stoica (‘o poezie profetică ce s-a născut în urma prigoanei’) – Elena Schipor (‘truditoarea cuvântului românesc’) – Hedir Al-chalabi (‘şi-a creat universul ei dincolo de imaginaţia noastră’).

            Acest dosar-credință se citește ca un poem de poeme, că nu în cine știe ce instanță. Dacă poemele poprii vor fi fost ecouate amical-eufonic, de o subtilă grandoare este reeditarea Boabe de lacrimi de Vasile Plăvan în volumul Vasile Plăvan „un Slavici al Bucovinei” . ‘Mulţumim Marianei Gurza pentru încredinţarea acestei lucrări’ (Dumitru Mnerie). În volumul Destine umbrite, carte de neuitare,  ‘în galeria personalităţilor care îi confiscă interesul nu putea lipsi unchiul Vasile Plăvan’.

            Vivacitatea cărților de poezie lasă deschisă și o fereastră politică  ‘incorectă'(?). Cum ar fi ‘O lacrimă de dor, rostogolită din “Țara fagilor”…Vivat, crescat, floreat, mucenița Neamului Românesc, Aspazia Oțel Petrescu!’:   ‘M-aș cuibări ca o copilă / în poala ta sfântă mucenică /și-am depăna filă cu filă /povești din dulcea Bucovina.(…) O îmbrățișare creștină /din Țara Fagilor venită / ca o sfântă cetină-n lumină / de la legionari primită.‘

            În ce-o privește persona pe Mariana Gurza: „Am crezut că travestindu-mă / în lumină, / în disperare / am să-ţi adorm imaginaţia.”

George Anca

 

CĂTLĂLIN  BORANGIC

Dragnea connecting people:

Dintre ciudateniile realizate de PSD:
* să-i facă pe timişoreni să strige “Bucureşti, luptă Bucureşti!”
* să-i facă pe bulgari să fie alături de români
* să determine Biserica Ortodoxă să fie de partea anticorupţiei, în ziua în care DNA l-a trimis în judecată pe Arhiepiscopul Teodosie
* să provoace, probabil, primele proteste din istoria Teleormanului
* să aducă Russia Today să transmită despre anticorupție
* să îi facă pe români să cânte “Deșteaptă-te, române!” mai des decât echipa națională
* să scoată colegii PSD din teritoriu la protest împotriva propriului guvern
* să îi facă pe români şi unguri să cânte împreună imnul României, la Târgu Mureş!
* să- facă pe secui să uite de autonomie
* să îi facă pe oameni să ofere flori jandarmilor și pe jandarmi să ofere bomboane copiilor
* să îi facă pe patronii de baruri, restaurante, etc. să ofere produse gratuit și să le facă plăcere
* să îi facă pe oameni să-și pună casele la dispoziție pentru cazarea celor veniți în București din restul țării fără să le fie teama că rămân cu pereții goi
* ne-a făcut să învățăm să adunăm fără a fi obligați gunoiul rămas în urma protestelor și să nu strige nimeni “gunoierii”
* să provoace primul protest din istoria Urziceniului
* să adune mai multă lume în Cluj-Napoca decât a reuşit Armin Van Buuren
* să deszăpezească Firea mai repede centrul şi să se bată jandarmii între ei
* să îl facă pe preşedinte să vorbească la turaţie normală din cauza nervilor
* să ofere gratuitate pe transportul CFR pentru studenții care vin la București să protesteze
* să adune mai multă lume la Craiova decât Guță și Salam la un loc
* să scoată la proteste invalizi, octogenari, copii, câini, pisici
* să determine Jandarmeria să aplice programe de informare a populației în vederea evitării incidentelor și provocărilor, în locul bulănelii la grămadă.
* să schimbe imaginea românilor în lume
* să-și pună în cap întreaga lume
* să-l aducă pe Soros la sapă de lemn
* să-l scoată pe Iliescu din formol și pe Ciorbea din hibernare
* să popularizeze larg necesitatea igienei dentare
* să-i enerveze pe zălăuani. Ăia nu se enervează niciodată
* Să transforme „barbari”, „neinformați”, „putori”, „răgălii” din invective în complimente.
* să-i scoată pe vasluieni din crâșme (glumesc oare?)
Lista e deschisă și în lucru!
Dragnea connecting people

ION COJA

SRI și tineretul naționalist, „legionar”

Am povestit deunăzi pe blog www.ioncoja.ro, ce mai era de lămurit în legătură cu predica ținută de mine la mânăstirea Petre Vodă, la 15 august 2009, ocazie cu care i-am cerut părintelui Justin să binecuvinteze tentativa mea de a candida la preșidenția României. Cu alte prilejuri am lămurit, chiar în acele zile, ținta propusă, accesibilă posibilităților mele: să împiedic reușita lui Traian Băsescu, candidat care își arătase, ca președinte, dar și în celelalte funcții pe care le mai avusese – primar general, ministru etc., că era o catastrofă, un ins cu care să nu ai de-a face nici ca să treci strada… Nu poți conta pe intențiile sale adevărate!

Nu mă vedeam, practic de unul singur, numai cu părintele Teofil Bradea alături, cum aș putea câștiga preșidenția, lupta cu ceilalți candidați! Dar măcar atâta mă vedeam în stare să fac: să-l demasc pe marele infractor și impostor care era, este și va fi în vecii vecilor numitul Traian Băsescu! Îmi propusesem să conving cât mai mulți români să nu-l mai voteze. Atât și nimic mai mult!

Până ieri nu am cunoscut textele cu care în toamna lui 2009, după ce mi-am anunțat candidatura, am fost atacat de câțiva tineri reprezentativi pentru ceea ce s-ar numi tineretul naționalist, cu veleități legionare, din România. În primul rând acel tineret care, mai pe față, mai cu subînțeles, se revendică din Mișcarea Legionară. Acum însă, de ieri adică, mă simt obligat să reconsider cele petrecute în jurul candidaturii mele.

Este pentru mine o întrebare și un mister cu care m-am trezit în brațe de ieri: cum se face că acești tineri „legionari” m-au atacat pe mine cel mai vehement?! Nu m-aș mira să aflu chiar că dintre toți candidații eu am fost singurul la care „s-au dat” acești tineri! S-au repezit la gâtul meu deși eram – fără falsă modestie!, cel mai naționalist candidat! Sau măcar cunoscut ca atare! Ba chiar contasem în calculele mele electorale pe acești tineri! Cu ce le greșisem? Cu ce mă aflaseră? Cu ce ticăloșie m-au descoperit?!…

Ca să nu ajung în postura de candidat, cu acces asigurat la mass media, cu posibilitatea de a da în Băsescu în auzul Țării întregi, au acționat împotriva mea câteva persoane din serviciile de informații. Nu intru acum în detalii. Doar un aspect țin să-l ofer cititorilor: după ce au trecut alegerile, am reclamat la Procuratura Militară ingerința ilegală a acestor persoane din SRI, printre care și persoana care m-a amenințat cu moartea, care m-a informat, prietenește, că o voi putea păți plătind cu sănătatea și, în final, cu viața, dacă nu mă retrag din cursa prezidențială, dacă nu încetez atacurile la Băsescu.

Nota bene: în reclamația mea am dat numele acelei persoane, pensionar SRI, i-am dat numărul de telefon și de E mail, numele firmei de turism. Când, după aproape doi ani, mi s-a răspuns la reclamație, mi s-a comunicat că persoana respectivă nu a putut fi identificată spre a fi citată deoarece eu nu am dat și adresa din buletin a individului: stradă, număr etc. Așadar, pentru procurorii noștri militari nu au fost suficiente datele oferite de mine pentru a identifica persoana reclamată. Repet: le dădusem numele complet, telefonul, adresa de mail, numele și adresa firmei. N-au fost în stare, în doi ani de zile, să-i afle adresa poștală, la care să-i trimită citația îndătinată…

Pe scurt, mi se pare logic să leg ingerința SRI în candidatura mea de reacția neașteptată a unor lideri dintre legionarii / naționaliștii tineri care m-au atacat în 2009!

SRI, desigur, este peste tot! În toate partidele, în toate ONG-urile mai performante, în toate asociațiile Aș zice că așa este și bine, să se știe ce se întâmplă! Ca să poată preveni și combate amenințările la Securitatea Țării.

Eram eu o amenințare pentru Țară? Asta nu mi-a spus-o nici măcar dl I.T., trimisul SRI pe lângă Înalta mea Persoană! Eram o amenințare numai pentru „javra ordinară”! Ce căuta în jocul acesta intervenția vehementă și incorectă a tineretului „legionar”?!

Desigur, nu-i de mirare că SRI are agenți infiltrați și în rândurile tineretului „legionar”, așa cum au în toate partidele, în toate grupările cu mai multe zeci de membri! De vreme ce s-a dovedit interesul SRI pentru anularea și compromiterea mea și a candidaturii mele, este logic să leg de această acțiune a SRI și atacurile la persoana mea, inclusiv cele venite din partea tinerilor naționaliști, atât de neașteptate. Dar, dacă mă gândesc bine, era de așteptat ca SRI să se asigure că nu voi fi susținut de tineretul naționalist, pe care am contat, recunosc! Mă așteptam ca acel tineret să mă susțină, așa cum Marcel Petrișor și foștii deținuți declaraseră că mă susțin! Acum pricep de ce tinerii naționaliști au făcut opinie separată de bătrânii legionari, iar eu nu am mai primit ajutorul lor! Pentru că Serviciul Român de Informații…

Așadar, trag concluzia: dacă a existat o incitare a tinerilor naționaliști împotriva candidaturii mele, de cele mai multe ori această incitare au făcut-o persoane dintre acești tineri naționaliști care acționează cu acoperire SRI! Adică niște trădători, niște vînduți! Ar fi lucru de mirare să nu existe așa ceva și printre legionarii de azi! Au existat ei trădătorii chiar și pe vremea Căpitanului! Printre adevărații legionari!

Mă pun la dispoziția grupurilor de tineri cu veleități naționaliste, legionare, printre care s-au manifestat contestatari și detractori ai mei în anul electoral 2009, pentru a-i ajuta să-i identifice pe „acoperiții” din rândurile lor!

Din moment ce am ajuns la această concluzie, la această bănuială, e de datoria mea să ajut ca aceste grupări de tineri naționaliști să nu fie deturnați de SRI de la programul lor, de la proiectul lor creștin și românesc.

Doamne, ajută!

Ion Coja

 

10 februarie 2017

 

LUCIAN  BOIA

 

Cum sa scapi de puscarie: metoda Dragnea

de Lucian Boia Contributors.ro

Marţi, 7 februarie 2017, 21:29 Actualitate | Opinii

 

Se zice că ar avea stofă de dictator. Unii îl compară de pe acum cu Ceaușescu, pe alții îi neliniștește mustața. În realitate, ambițiile lui Liviu Dragnea sunt mult mai modeste. Omului nu-i surâde deloc perspectiva intrării la pușcărie. Acesta este marele lui proiect pentru România: să scape de închisoare, nici mai mult, nici mai puțin, și cum să scape altfel decât punând stăpânire pe țară și dând cu justiția de pământ. A muncit din greu ca să ajungă în fundătura unde se află acum. Și-a înlăturat mai întâi rivalii din Partidul Social-Democrat, unde a instituit un soi de dictatură. A reușit apoi să câștige alegerile, cu o ofertă, ce e drept, de nerefuzat. Le-a promis alegătorilor că o să îi scalde în bani, atât de mulți bani încât nici n-or să mai știe bieții oameni ce să facă cu ei. De unde această mană cerească? Din bugetul statului, doar nu din buzunarul propriu. Iar dacă bugetul nu o să reziste, să-i fie de bine. În schimbul acestei oferte mai mult decât generoase, nu a cerut mare lucru: doar să fie lăsat câteva momente, singur cu justiția, să o ciufulească puțin.

Odată alegerile câștigate, și în imposibilitate, din evidente motive de ordin penal, să se instaleze el însuși ca prim-ministru, și-a rezervat cel puțin plăcerea de a alcătui guvernul, el și numai el, și strict cu persoane de cea mai mare încredere. De mult se vorbește, dar mai mult se vorbește decât se face, de primenirea clasei politice. Acum, însă, da: dacă vreți primenire, o aveți din plin cu miniștrii guvernului Grindeanu. Unul mai nou decât altul, unul mai necunoscut decât altul. Să îi fi adus Dragnea de pe domeniul lui din Teleorman?

Grindeanu, ce să zic, îmi place, mai ales că vorbește una-două cu ”ca și”. Și chiar a nimerit-o când s-a autocaracterizat ”eu, ca și prim-ministru”. Și-a dat seama că ar fi o exagerare să se considere pur și simplu prim-ministru, e doar ” ca și prim-ministru”, cu alte cuvinte un prim-ministru surogat. N-are rost să spun toată povestea, că doar o știm cu toții, ce a urmat emiterea faimoasei ordonanțe 13. Așa să fi ieșit la numărătoare sau i-au spus ei 13, intuind că avea să fie cu ghinion? Nu înțeleg de ce s-au chinuit atât cu textul, când lucrurile erau clare de la bun început. Ar fi sunat mult mai bine ceva în genul: ”Prin prezenta ordonanță sunt anulate toate acuzele trecute, prezente și viitoare, și toate sentințele trecute, prezente și viitoare care au fost, sunt sau vor fi rostite împotriva numitului Liviu Dragnea”. N-ar fi stricat niciun adaos prin care să se interzică Curții Constituționale de a se pronunța asupra respectivei ordonanțe.

Mi-a făcut o foarte frumoasă impresie doamna ministru de la Interne. Mai ales atunci când a dat citire listei cu ”instigatorii” la manifestații. Ce idee minunată! Ar trebui să o comunice și la Bruxelles. Am avut plăcuta senzație că mă întorc în timp, în anii adolescenței, pe vremea lui Gheorghiu-Dej, sau măcar pe vremea lui Iliescu, în 1990. Sper că între timp i-ați și trimis la răcoare, doamnă. O întrebare numai: lista rămâne deschisă, putem să ne mai înscriem?

“DOMENIILE” IN CARE SUNT PREGATITI UNII PARLAMENTARI AI ROMANIEI
1. Dumitru Chiriţă, electrician şi şef tură între 1981 – 1990, deputat PSD

2. Constantin Adăscăliţei, antrenor de karate, deputat PSD

3. Dorel-Gheorghe Căprar, mecanic, conducător auto, deputat PSD

4. Dan Ciocan, subofiţer IPJ Olt 1985-2001, deputat PSD

5. Ion Melinte, horticultor, urmărea activităţii în cadrul fermei pomicole, deputat PSD

6. Neculai Răţoi, mecanic locomotivă 1958-1980, deputat PSD

7. Victor Roman, 1981 – 1982, tehnician auto, deputat PSD

8. Vasile Berci, tâmplar, sortator şi maistru la C.P.L. Sighet între 1964 – 1971, acum deputat PNL

9. Dan Bordeianu, merceolog, 1988 – 1992, acum deputat PNL

10. Constantin Gălan, morar la Fabrica de Morărit şi Panificaţie Suceava între 1973-1974, lăcătuş mecanic în perioada 1974-1976, acum deputat PNL

11. Andrei Dominic Gerea, electronist 1987 – 1991, acum deputat PNL, fost ministru al Economiei

12. Dumitru Verginel Gireadă, mecanic agricol – SMA Agromec Botoşani 1987-1990, acum deputat PNL

13. Titi Holban, muncitor CPL Gugeşti 1983 – 1984, muncitor IPILF Râmnicu Sărat 1984 – 1985, merceolog, acum deputat UNPR (fost la PNL)

14. Mihai Lupu, operator chimist Fabrica de Antibiotice Iaşi în 1981, mecanic IUG Basarabi 1982 – 1985, acum deputat PNL

15. Eugen Nicolaescu, tehnolog, merceolog la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Flora din ITHR Bucureşti – Ministerul Turismului, în perioada 1976 – 1985, acum deputat PNL, fost ministru al Sanatatii

16. Valentin Rusu, mecanic Masini si Utilaje, 1990 – 1992 , acum deputat PNL

17. Aurel Nicolae, tehnician, 1980 – 1990 , acum deputat PNL

18. Sorin Teju, muncitor necalificat 1985-1988, lăcătuş mecanic 1988-1989 şi 1991-1997 la Schela Boldeşti, acum deputat PNL

19. Radu Bogdan Ţîmpău, merceolog, 1998 – 2001, acum deputat PNL
20. Costică Canacheu, tehnician electroenergetic la I.D.E. Bucureşti în perioada 1978 – 1989, acum deputat PDL

21. Vasile Iliuţă, lucrător comercial la Remat Călăraşi, 1990 – 1993, acum deputat PDL

22. Mircia Muntean, electrician la turnatoria – otelaria “ Siderurgica “ S.A. , Hunedoara, 1982 – 1990, acum deputat PDL

23. Eusebiu Manea Pistru-Popa, mecanic auto, 1988-1995 la service auto, acum deputat PDL

24. Ionaş Florin Urcan, gestionar SC Poliuretani S.A. Luduş, acum deputat PDL

25. Iulian Vladu, tehnolog Dacia-Service, Găeşti în perioada 1984-1989, acum deputat PDL

26. Mircea Vicenţiu Irimie, mecanic Trustul de Constructii Turda, 1985 – 1990, instructor karate Shotokan – Fudokan, acum deputat PC

27. Valentin Blănariu, magazioner, Dacia Service Reşiţa, 1986 – 1991, acum deputat PPDD

28. Ştefan-Petru Dalca, mecanic Maşini şi Utilaje Vagoane 1988 – 1994, revizor Tehnic Vagoane 1994 – 1998, Maistru Electromecanic 1998 – 2000, toate la CFR, acum deputat PPDD

29. Adrian-Nicolae Diaconu, muncitor calificat UM Plopeni Prahova 1985 – 1990, acum deputat PPDD

30. Niculina Mocioi, agent comercial Flamingo Computers, 2004, acum deputat PPDD

31. Constantin Moisii, operator chimist – Arpechim Săvineşti, 1970 – 1978, acum deputat PPDD

32. Cezar Cioată, şef sector electromecanic subteran – Compania Naţională a Uraniului SA Bucureşti, Sucursala Suceava, 2007 – 2012, acum deputat PC

33. Gheorghe Coman, lăcătuş mecanic MECON SA, acum deputat PC

34. Răzvan Rotaru, muncitor necalificat, 1996 – 1998, lăcătuş, 2000 – 2002, fotbalist nonamator, 2002 – 2004, acum deputat PC

35. Claudiu-Andrei Tănăsescu, merceolog, 1988 – 1990, acum deputat PC

36. Haralambie Vochiţoiu, strungar Umirom Petrosani 1988 – 1991, muncitor E. M. Petrila 1991 – 1997, acum senator PSD

37. Viorel Chiriac, tehnician OMNITEC Brasov, Tractorul Brasov 1981- 2000, acum senator PSD

38. Dan-Aurel Ioniţă, cofetar patiser Ploiesti , 1987-1992, acum senator PSD

39. Ákos-Daniel Mora, tehnician automatist, 1991-1995, acum senator PNL

40. Ioan Deneş, electrician Căile Ferate Române, 1988 – 1993, acum senator PNL

41. Ion Popa, tehnician SC Automobile Dacia, 1986-1994, acum senator PNL

42. Mihai Niţă, tehonolog Uzina de Avioane Craiova , Uzina Autoturisme Pitesti 1980 -1983, acum senator PC