George Anca: Oranta
George Anca
ORANTA
Versero
Oranta
VERSERO
pașii răspântiilor – m-am urât în tinerețe – vremea și nevasta – os domnesc – te vei lăsa în comparații – neștiindu-te pe drum – să te omoare neam – văzduhul furându-l-il – și tu parastase – apa bărbat – te ia – lătra – imaginație involuntară – arătură neagră – zboară – să nu-mi spui – de câte ori – de-un aur horn – neînscăunată însorire – pirduți – viezuri – nu vă supărați -Mahmud – chem niște poeți – abac rusesc – din podul școlii -tranșee inamice -prin miezul coamei – de sub șapcă – a ne junghia – barba lui Hegel – ține de cald întunericul – se cântă din lăcustă
*
paşii răspântiilor
în aşternutul crucii
se coseşte costreie
păsuitorului de moarte
sac de clopote goale
pe cântar nici animale
abstinenţă femeiască
naşul să trăiască
de-am venit pe jos cu Iiisus Hristos
de-am venit pe sus cu Hristos Iisus
hai şi pân’ la Cernăuţi
Jan Hus
*
m-am urât în tinereţe
mă urăsc la bătrâneţe
te iubesc la bătrâneţe
te-am iubit în tinereţe
da’ cine te crezi în
pizda mă-tii du-te
în clipa asta de aici
ce baricadă-n uşă
s-ar mai potrivi
ultima oară
niciodată râdem
a doua zi întorşi
ereditate
a doua zi întorşi
eternitate
*
vremea şi nevasta
în plointea asta
gustul prin târâşul
mestecându-şi câşul
Ahile Fecioara
ţiganul vioara
Buddha Varlaame
desfăcut de poame
faptele-or să rupă
avataruri după
foame insomnie
într-o puşcărie
preistoria-ne
miori-purane
fluiere de moarte
dansului departe
*
os domnesc or os de curvă
film de Sturges văd în jur vă
care una care unul
mestecaţi-vă tutunul
prunci Pilaţii
condamnaţii
din încreştinaţi
Galaţii
mănăstiri cu marinarii
prin albastru de fruntarii
vine de la Istambul
caravana după mul
*
te vei lăsa în comparaţii
de pace nulei corporaţii
îţi va citi sefeuri şfara
mai mare ca jumara vara
pe Mureş merii înfloriră
cătune româneşti de-o liră
ne-or subţia absenţele da’
mai înflorit mormânt în Deda
te consolai gândindu-te la
vecinătatea Alutella
gen Brutus pe Alutus Argeş
intronizarea aur sparge-şi
fiindu-mi şi-ntre tineri moarte
minţii de nevedere carte
tot vârghinile din temeie
mai legănându-ne femeie
*
neştiindu-te pe drum
dă-te într-o parte
am fumat sufletul fum
delăsat de starte
mi-am adus aminte ploi
peste amândoi ne
răzbunam sub soare goi
frunzele cu doine
ochiul negru te alegi
soro cu nimica
de sub cheie de prin legi
miaună pisica
maică prinde-mi capul jos
de pe scara vieţii
trei femei sub chiparos
fata cu băieţii
*
să te omoare neam
de neamul tău
să omori pe cine
nu te omoară
n-ai omorât
pe nimeni
de teamă
să nu-ţi ucizi
ucigaşul
pentru care
te-ai născut
*
văzduhul furându-li-l
Hecate adumbrindu-i
plutaşi pe sânge
la judecata de apoi
surori nebuloase
feminizează arhanghelul
ghiceşte-i sabia în coran
taina sub avalanşe
ce fericiţi sunt alţii
preafericirea voastră
ce să mai zici de gânduri urâte
aurora înspăimântaţilor
*
şi tu parastase la două morminte cu trei
te uitai când să scriu burlacul istorie
nu te interesează piesa asta nu nici ceai
slujeşte dar bariton în biserica muzeului
înfrigurare întristătoare cutremurare
a nu mai fi posibile sărbătorile
domnu’ aveţi să-mi daţi şi mie puţină apă
a ne bucura de jignirea potopului
puţinătatea râsului printre motive
spre transă colectivă omor de bice
scenofonii vibrate puşcărie Morse
încă o berărie cu personaje reale
*
apa bărbat glia d’arat
înţelept semănat amputat
zenit copacului cioara
păienjeni iubindu-se dedesubt
sunetele grupurilor antropice
abia rărită a îmbrăţişărilor rasă
nu aur nu argint nu daci nu români
să ai ce plânge minus propria persoană
nu te împaci la persoană
pripon de voie caravană
tăiară din doi creanga Savitri
prin Aurobindo a ne măiestri
în cochetărie agonică iernile
nu ne-or mai spânzura splinele
*
te ia şi te ajungi din floră
în fauna ce ne devoră
de pe Paris ori Cavalary
de-o seamă numai cocălarii
scăpaşi de viu la Minodoră
surorilor la altă oră
predestinatelor contrarii
înfrigureze-le ţânţarii
citire ceaţa evangilă
a copiei şi nu copilă
ogorului că ne împilă
din iapă cal din maică-ta
oracolul ci camăta
adjudecată sâmbăta
*
lătra mătrăguno ce eşti
de Machiavelli Ploieşti
pe cataligele nostalgiei
omorârăm omorârăţi
nu ne-aţi mai omorî
ce ne facem neomorâţi
te-am împuşcat cu tămâioara
mai criminal cine nu moare
iazagiul iazul n-are
I am a iazagiu a lakeman
surlarii mă-nconjor ah turcii
beţivo de nu eşti furnică
*
imaginaţie involuntară
în celălalt fantezia
rândunele bicicliste
botezul lui Dominic
mâine altei scene
la cer fantastic
*
arătura neagră
uitându-se-n oglindă
frumoasa lui Muşat
auzul verdelui
trezit iar ceartă
pe valul valsului
fărădelegea mea
mântuirea ta
izbăvește-mă
pământul mării
marea pământului
în postul Helespontului
*
zboară nu există spuma
nici Pacificul nici puma
abia mai dansează Uma
plecai eu dânşii zburară
rochia mireasă iară
într-o aripă de cioară
sărăşia şeea de mare
cum că ne răsare
surya namaskar e
*
să nu-mi spui să dau afară
nici pe uşă nici pe scară
pe mălai nici pe secară
ne-om neom omeni omni
pe la curte cap de domni
turcii ţepe grecii comni
încoace mi-nfioraţi
piatra râului din fraţi
ai pământului araţi
*
de câte ori mă petrecuşi
din turci cu nemţi şi tot la ruşi
ci nu-ţi mai ascultăm peruşi
mai mergem după mere pepeni
în monorimă să te depeni
prin ţepi de rapăn nemaiţepeni
opt canto smeu vult cargoşon
în hindi flutur alkyon
Ovidiu mi-l zbură anon
după o viaţă frică mi-s
realitate fără vis
cum aş ajunge la Paris
*
de-un aur horn pe suflet mama
neiertătoare caravelă Yama
în piedică ori gard Ligonier
recită-ne pân’ spre debarcader
ce film al paisprezecelea în rol
te trec al treisprezecelea parol
curând din strâmb repaos
femeile pronaos ‘mneata Laos
*
neînscăunată însorire
brindisi per lei
fado encore
play from your plays
în părţi poliţie
fierarul nicovala
pe lustrul calului
părăsite pulpe
versuri cariatide
despărţământ caşmir
patrafirul kirul
dinamita mita
eresul din vignetă
cu gândul la Petruţa
ce mai fuma bea fox
în ritul ortodox
pe văduvie scrie
biserică ba nuntă
în metri pocăiții
pridvorului Tismana
*
pierduţi dantaţi d’antan
vânt arab negerman
raiaua taie raiului pâraie
m-a terța rima Herța
danţul rupt cu gleznele
într-o bunătate de Carpaţi
tot rărisem revederi
bâiguire hazardului teatralizat
cum te-ai retrage la toamnă
*
viezuri în loc de ploaie
coborau pe role artashastra
în regia asta suiau coasta
ah pe când iar piese sovietice
traduse tot pe 11 iunie revedere
pe muzica din cârduri retrăind
muream după actori mă canonizam
exact ca-n teatrele din New York
asemănări şi difernţe pe aripi cu Sylvia
*
nu vă supăraţi cunoaşteţi pe cineva din
Bucureşti ţi-am lăsat pe oglinda
maşinii da cunoaşteţi da cineva
cantata la voi în Hamburg
întoarse fluturător avionul
comedia nu se catapultează
nu m-am luat nici după mine
dar după criminalii în serie
Kaliningrad nu-mi spune shalom
de cum vorbiţi româneşte îmi sunteţi
dragi printre limbi penticostale
plătim pletele sălciilor cash
smeul de-o camaraderie
dă bună-ziua multora
vino aproape arestează-mă
amândouă şepcile voastre pe masă
a mea în pungă ai mai desanta
părinte şi copii spre mamă
*
Mahmud neconsolat pe mare
traşi câinii singură văpaia
bătrâna îşi ridică fusta
s-expune aşteptam mnezeii
exhibiţionistei tot cu mine
păşi pe Basarabia
a voastră înălţarea din Mahmud
penet cosit petrecere de ham
la ce nu năpârlirăm din romb
*
chem nişte poeţi dacă vin
arăm trovanţi contez pe mai
nimeni când nici pe mine
ne-om împărtăşi înţelesuri
pe ce finalitate că le-om circula
conspiraţie servită cunoştinţă
faceţi-vă normele şi la revedere
că nu murim consilierul
o să-l sun şi sun nu că nu
*
abac rusesc din inventarul lui Creangă
mai o rindea rândunea cuib în fânar
crucea spre pânza verde de pe teatru
ne clevetim spuma ca mările
elite crestate obscurităţii
până scenometria s-o răzbuna
flăcările pe comori orbire
la ora asta capul jos nasul tăiat
epilog din adaos caduceu
*
din podul şcolii vedeam
condamnarea la moarte a lui
Florea pentru delapidare
n-avem decât să ne scriem
versurile nu mi le-ai tipări
le-ai trimite latino-americanilor
tot la ora mea şi mai o scenă
a trece furnicarului avataria
de-am dialogat nonentităţi
le pot declara să nu vă vedeţi
condamnaţi la moarte prin
ochii şcolarilor din pod
*
tranşee inamice colonel virgin
a nu fi doborât porumbele
clanţa cătuşelor calendă
soseşti cu pungile guşilor
traducem Middleton plus
provensalilor alexandrinii
trânteşte uşa morii lipită de teatru
a înţelege cantoria aflării neaflării
coasta viezurilor neuniţi în dispariţie
abia aştept să-mi termin piesa
mai mult prin puşcării boscheţi
stol de godaci în zbor
*
prin miezul coamei
cărat nesculptural
mi se duce arhipelag
în căderea tinei
bordeiului atma
la voi în parc
ne-om împrieteni
şi cu a bătrână
montând neviezurii
răspunde da sau nu eu
seduşii ducă-se
nu ne mai vedem
în rugăciune de vă
păruse ziua de marţi
când îmi moare mama
*
de sub şapcă mă salutase de ce nu-l
bag în seamă cu greu îl recunoscui
să-i dau bani până mâine că-mi dă şapca
s-a mutat într-un sat din Conţeşti
stă cu prima nevastă a lui Preda
are băiatul ambasador la Casablanca
maică-mea se bucura de toamnă
la Cernica ne şi întâlneam de-aia
preferinţa viselor solemn psalmodiate
nimeni să sară nici conţeşteanul
dancii dau sticla peste cap liberaţi
bine că nu-i spuseşi că te cheamă Avrig
tac’to îl omor şi-aia e maică-ta
veselă ca soarele prânzului mic
ne dă Dumnezeu ce ne trebuie
Chirilă mă văzuse Cioran
schimbare seringi
replici din carlingi
*
a ne junghia până la unu’
şişu’ de-o filosofie carteziană
pe existenţa lui Dumnezeu
Serafita pe Hegel tulburându-l
Noica nepomenindu-mi-l pe Nae
aici e scenometria onirică prolog
sinonimă dialectica tragediei
agnostici decât turnători
denunţători de denunţători
*
barba lui Hegel
stalinistă în recuperarea pierderilor
coincidenţă convulsivă pe frig scenometric
ţine-mă închis în casă că-mi fac partid
dai bani să-ţi auzi numele botezându-se
materia lacustră de nu s-o îmbăta
*
ţine de cald întunericul
ţi-e frig pe lumină
daimon împărăţiei
soarele nu se vădi
peceţi pe-a ceţii pace
crema cremaţiunii
fie-ţi lene să mă muşti
din o mie una cuşti
noi nealtoi
buhul hegelian
blajinul D D Roşca
Pindar la pândă
*
se cântă din lăcustă
a omorâ pe podium
stihul strecurat
unde-ajunge soar’le
împuşcară-ţi teatru
al lui Ienăchiţă
ORANTA
nuumele trupului – când spui pe din afară – ne-am regrupat retorica – sunete recompun – nu era țigan – Texas – setea sării – m-a șters pe creștet – poetul râu – chenoză chindia – l-am văzut c-a intrat – se apropie nenorocirle – așteptăm – 1976 – ianuarie 1990
*
numele trupului alt suflet
în locul făinii iarba din rai
candoare pocăită
cap de listă
cânepitul
între arbitru
şi psihiatru
dat în judecată
*
când spui pe din afară eşti artist
nu mai discutăm un monolog
nu te invită pentru artă sculptorul
nu redactori nu eseişti
mâinile goale la intrare
steagul Indiei la ieşire
statuia dansa amrita amar
vânzoleală de sariuri pe românce
*
ne-am regrupat retorica
în oglinda spartă a nu ne tăia
las un loc lângă mine
a se perinda vorbitorii
ţărani intimidaţi de critici
literari la ceainărie
nu veniţi după mine
că nici eu nu ştiu unde mă duc
aş lua notiţe după razie
aflând şi planurile
s-a întâmplat aşa repede
că n-am timp să povestesc
*
sunete recompun
finaluri de graţie
arunc nisip
cormoranilor
aş psalmodia
ca monseniorul
cine ce mai aduce
de acasă din tinereţe
*
nu era ţigan că e alb
cuţitul în mână i l-am pus toţi
ucigaşii n-au culoare
criminalul îţi râde în faţă
scoate şi un certificat
că are probleme psihice
*
Texas
sex us
p’a cui
ţară
Păcui
vară
ajuns
uns
*
setea sării
somnul minţii
de-aş arma
cheag sanguin
mari discuţii
pe constrictori
ne trezește
sinucisa
*
m-a şters pe creştet
pasăre numai zbor
balans austral
nescris roman
ridicarea ceţii
de pe morminte
credinţe de seară
plumb zugrăvind
*
poetul râu
viaţă de fluviu
mare visându-se
delfin avatar
insemn poeziei
n-am vorbit servire
n-am servit vorbire
dodii şi iambire
*
chenoză chindia
davai buenos dia
sufletul pecete
pe băieţi şi fete
rână rană prană
transcendariană
mandragora
gora agora
*
l-am văzut c-a intrat
înăuntru p-altă parte
putea să stea toată ziua
ca să prinză şi puii
se formau pe defileuri
în câmpia Boianului
povestire pe frumuseţe
şi aventura zborului
femeile se înţeleg din voce
albastru cu pene albe
nu-i dai un pui şi lu’ fi-miu
îi dau da’ să-l aleagă
s-ar putea să fie la yerling
da’ aci nu sunt şi cu puii
mi-a adus masculul
da’ perechea nu
*
se apropie nenorocirile
nesfârşita lipsă de apărare
născându-te murind
haită şi mai hămesită
dumnezeul naşterii
la căpătâi pădure
în pământ arama
de aruncat aure
nemaifulgerătură
te-ai ales cu nefericirea
îndepărtării de urzoi
ceva prin război
revelaţia ostenirilor
pe consternate hamuri
contemplu nefiinţa lui
dumnezeu gândindu-mă el
tufiş sirian român austral
merinde aurobinde-n
trapeză la Frăsinei
clinchetând Algerii
*
aşteptăm ce n-aşteptăm
îmi cerusei carapacea
rariţa grătăruită
nu ne-am spus mai nimic
rar apropiaţi pe tăcute
tăietori drumului dinspre noi
erai curioasă de societate
dumnezeirea morţilor
peste vieţile rămaşilor
linişte în paşi de îngheţ
zburate florile de piatră
la greul sărbătorilor
te mai mirasei controversă
povestirii din bestii
cum ţi se păruseră
Alexis Carell mi-e prieten
de când în Waikiki
călire sans aleluion
2010
*
1976
Le zuav prends son bain de pieds. Sul ponte di Perati. Ritmica are un fel de pas haotic, nu-s legate întregi enclave. Tinde să devină un ansamblu conturând o idee, nu un personaj. Dialogul nu este declamativ. Dacă i-aş lua linia, ar putea să fie descriere, dacă pun linia, ar putea fi vorbă.
gheţii-i cânte scaldul
nordul renul mut
unde este caldul
de anul trecut
m-am temut într-una de vrăjitorie
întâi s-a dus moartea din suflet
apoi timpul dimineţii
orb alergându-l
nebunul înverzeşte sub stejar
îl întreb ce face şi tace
Sunt un om modern, mă pot sinucide în orice clipă, mai ales în somn. Noaptea numai în beţii, dimineaţa, să te ţii, nimeni nu s-ar mai trezi. Viaţa mea va fi mai vie. Nana a mers la grădiniţă cu şorţul murdar. A plouat violent vreo oră, apoi a răsărit soarele. Ha uscito il visto.
pe oceanul indian
de-acum în patruzeci de ţinte
adânci şi gânduri şi alean
le voi întoarce către minte
ci astăzi plouă pe copii
chicotitori în alambice
cum ieri învins mă jeluii
de vremea gata să se strice
Zvârl în aer roată de ceasornicar, limbile pedante împletite nimb.
mamă de etern copil
cu partea zilei din ajunul naşterii
ciur spălat de lacrimi
plânse peste Dumnezeu
în pustiu de strigăt
nimeni nu ascultă
în zvonuri de nebun destin
tulpina clătinată
însoară cavaler de floare
Taormina dor soare-n rădăcina mării munţilor ziua Taormina.
Ianuarie 1990
Prima giornata internazionale di un lepraio. Mitsubishi mi stupishi. Una democrazia per tutti. „Ceausescu c’est Satan” (Eugene Ionesco). Presidente dei Lincei scriind la Ministero degli affari esteri pentru viza mea. Imagino che sarai alle stelle. Fellini, La voce della luna seducente. După atâtea în India, o conferinţă în Italia, în deschiderea ISODARCO, Pugwash. Evenimentele din China. Schaerf, aşa era Italia până în 1955, zece ani după zece ani de fascism-Mussolini, nu 40 de comunism. Mi-o trece depresia. Ascult sesiunile, economisesc ţigările. Papa sărută pământul guineez. Curiosity killed the cat.
mai e nu numai un mâine
te-oi înţelege de Câşlegi
cât mă alegi
mărar fir fir’ar
doamne dialectelor
fulgilor zăpezilor
copilăria
Folgaria
vorbirăm de la
revoluţie la revoluţie
ocupaserăţi sociologia
faxurile xeroxurile
le şi stricaseţi
piacere chiacherata
a la Mahabharata
mama Anghelina
nu-şi sărută fina
c-are pe Georgică
în tivu adică
nu mă cunoşti neprima
zăpada face clima
ce respecte de aspecte
la ucideri indirecte
trupul zăpada
moartea mama mea
dacă nu murea
nu se năzărea
jumătatea sa
revoluţia
montagna su’ nea
cutărică va
m-o admonesta
momo de-o mânca
şi cu dodia
ce dansa mai ba
ce ringrazia
râurile-n şa
omul mare lumânare
cere-mi vulturul de mare
că e timpul cu Olimpul
când se lasă anotimpul
diferenţă numai una
mâine voce della luna
pianola Nola Pisa
frunza nemaiplânsu-mi-sa
cavalerul rozelor
sto calore al Indore
Lumea are nevoie şi de zăpăciţi. Magistero Occupatto Firenze. Il perche della rivoluzione romena e il ruolo di studenti. David Carlton n-auzise de John Fowles. Capire per cambiare. Mafia, modo di pensare. Dimenticare Palermo. Per sempre la nostra settimana in Folgaria.
ca-n tinereţe Doamne
mă scriu italic
de ne dai entuziasme
mai sus de groapă
salut găinile roşcate
cu tusea frontului
mă uit la tine pământ
nu te-am văzut de când sunt
de ce i-ai muşcat sânul
i-am spus că seamănă
cu mama de demult
ea nu se supărase
arhipelagomani
abia mă mai vândurăţi
pe la americani
o mână drumul
alta scrumul
auguroni
cu Berlusconi
turnul patru
de-a străpuns
amfiteatru’n
soare uns
prin tunel de inel
prin inel de tunel
şo pe el Jundandel
ca la carte cocartel
am sărit mort şi-am mai
morbidizat şi studenţii fiorentini
Romei nu-i pare rău de mine
memoria mai blândă ca
palma de te-ar fi scris
mai multe aveţi voi să-mi spuneţi
precum unui italian
eu le-am spus tot până la voi
ce-mi spuneţi nu ne-aude nimeni
e-un joc pe viaţă altă viaţă
mă mir că nu v-am cântat
fiorentini ca trentinilor
apa-a treia Dattatreya
oranjă theodiceea
atunci magi neelectronici
fac picioarele lui Donici
mai ziceam şi de Palam
nu Abhu Dhabi haram
un deşert un peisaj
cu petalele spre Raj
dehotărâtă undă
pe ce canal o zi
albastru pe albastru
la margini oranj ji
respectele budhiste
se cer în palmă mi
s-a părinţit boema
din dorne de copii
luna pe avion
al doilea conson
format italic talii
prin fier mai mult da Vinci
ca peste Australii
albane preţ de incii
din Cezar pelogalii
îmbracă-se provincii
în noi ba în Abdera
Ierusalim Iisus
certându-ne himera
de-a dreapta luna sus
parola de-a pământul
filigranat computer
că nu fereşte sfântul
nimic ce dă din uter
oricât pe dânsul cântu-l
în praf e a mea mutter
pe gri ce grigii noxe
ori harcea-parcea coax
bebeilor cu doxe
îmbătrâniţi în antrax
şireturi ortodoxe
retrase dinspre Ayax
dacă Belgrad belg nu rad
Babadagul astă-vară
cu măgarul poze-n vad
la un stâlp de v-afişară
ce-a fost nu s-a dus ce cad
îţi curgea matale-n moară
mă mai macini te mai fad
mângâi mort că domnişoară
e-un italian de stâng
zice vine Timişoara
de-o rima cu-a lui Ferrara
luna-n dreapta n-o mai strâng
doamne unde-ţi petreci seara
că mi-e mintea numai crâng
disciplinându-ţi rana
de te închide dublu
cu pastorul de prana
şi colapsul sub rublu
tot ţii cărarea Crana(h)
uşchitelor lui Hublu
jos ard lumini tămâie
până peste Banat
Eminovici rămâie-n
cerescul împărat
altarele mângâie
şi melancoliat
puţin pe o pedală
jumătăţind vestală
aseară în Florenţa
sau Prato prepotenţa
haşiş fumat la minim
şi ţi-adormise inim’
Se zvântase în Tirana brusc (dacă mai invidiam Italia, o făceam şi pentru Albania). Sentimentele Indiei, în trei mesaje – Vinod cu poezie, Margaret cu prietenie, Lali cu Jaipur -, m-au repus în cosmicitatea gratuită a unei vieţi de tinereţe împreună. Fata e la engleză, ajunsese mai devreme cu o oră la gară, trece, i-am zis. Mai văd oranta spre Transilvania, ne-o ierta laurul inima şi inima laurul. Mi-a scris aici Rosa del Conte, cu o tăietură de ziar dupre moartea lui Franco Lombardi.
de-aş revedea Trastevere
statuia lui Trilussa
aşa picioare tefere
cum Vaticanul nu s-a
prin câte expoziţii Dino
poate uitat ca de Umberto
continua de-atunci revino
că inima tot nu mi-ai fiert-o
scurtezi transcrisul pe pământ
cât ezitaşi pe terra
n-ai compara-o pe cuvânt
regala şi galera
credeai ziare sus de nori
în catacombă pururi
atunci acum de două ori
pantofii fără şnururi
străinii după primul foc
priviţi-i fetelor la loc
şi doamnelor din poloboc
traduceţi mai ad-hoc
pe epigrame zboară zgura
dintr-un păcat o moarte dar
după amiază mi-e arsura
între Asura şi ursar
n-o să-mi pară rău de procese
cerul ridat înţelese
reînnoroită cadaverie
de sine reproşându-mi-o vie
ca plecarea orei a doua
sosirea nu mi-o fi de-amboua
în aer tăcere sub limbă
vocabularul se şi el plimbă
