Rugăciunea italiană a lui Petru Cercel / Traducere de Alexandru Ciorănescu. Eternitate imediată de George Anca
RUGĂCIUNEA ITALIANĂ
A LUI PETRU CERCEL
[textul original]
Potentissimo Dio del sommo, et imo,
Tu che creasti il ciel, la terra, e’l mare,
Gli angeli de la luce, et l’huom di limo.
Tu che nel ventre vergine incarnare
Per noi volesti Padre omnipotente,
Et nascere, et morire, et suscitare.
Tu che col proprio sangue veramente
N’apristi il ciel, spogliasti il limbo, et poi
Sathan legasti misero, et dolente.
Tu che con sante braccia aperte a noi
Ancor ti mostri mansueto, et pio
Per darne eterno ben ne i regni tuoi.
Ascolta, Padre, l’humil priego mio
Che supplice, et diuoto a te nevegno,
A te che ti sesti huom per far me Dio.
Con che ti pagherò mai Signor degno
Di tanti beneficii a me largiti?
Che guidardon potrò mai darti in pegno?
Stati sono i fauor certo infiniti
C’hai dimostrati a me vil peccatore,
Che mi gouerni ogn’hor, ogn’hor m’aiti.
Gemme non cerchi già d’alto valore,
Nè perle oriental, nè gran tesoro,
Che tu gli hai fatti, tutto è tuo Signore.
Tutte le cose da te fatte foro,
Ne pono in terra i miseri mortali
Pur una paglia attribuirsi a loro.
Tu con un uolger d’occhio, un mouer d’ali
Reggi, et gouerni tutti gli elementi,
I Cieli, e i regni ciechi et infernali,
Altro non cerchi da l’humane menti,
Altra offerta non uuoi, ch’un cor sincero,
A te inchinato, sol questo consenti
Et che tu sia riconosciuto il uero
Dio d’Israel, colui che Faraone
Sommerger fece furibundo, et fiero.
Opere cerchi sol perfette, et buone
Et ch’ogni un lodi te che dentro uedi
Con prouidenza l’altrui intentione.
Picciolo è il premio (oime) che tu ne chiedi
Et se poco s’osserua, tu Signore
Pur ne uuoi far d’eterna gloria heredi.
Grande è la tua bontà, troppo l’amore
Che ne dimostri, ma di rado noi
Lo conosciamo, qual più espresso errore
Di par ne và con la giustitia poi
La tua misericordia, con cui Dio
Ottimamente il tutto volger puoi,
Ma troppa e l’ignoranza el’fallo rio
Nostro che consecrar ti contendiamo
Un cor sincero humiliato, et pio;
Anzi (miseri noi) sempre pecchiamo
Contra te grandemente alto monarca,
E’n vanità quel che ne dai spendiamo.
Pria, Signor mio, che la tremenda Parca
Rompa de gli anni mei lo stame frale
Perdonami l’offesa che mi carca.
Et la misericordia tua sia tale
Verso di me vil peccatore indegno
Ch’io uiua teco in ciel sempre immortale.
Fammi, Signor, de la tua gratia degno
Non mi punir secondo i falli miei
C’hanno di remission passato il segno.
Pater peccaui, miserere mei,
Infiamma il cor, lo spirto, et l’alma mia
Et piacciati ch’io uenga, oue tu sei.
Tu che sei vita, ueritate, et via
Fammi conoscer che quanto nel mondo
Di bene haurò, per tua bontà sol fia.
Se felice farò, ricco, et giocondo
Di stato, et di tesor, fa ch’in feruitio
Tuo possa usarlo con timor profondo.
Et se stratio n’haurò, doglia, et suplitio
Fammi con Giobbe patiente, et forte,
Fammi sempre constante al tuo seruitio
Quel ch’a te piace, o, Re de l’alta Corte,
A me gradisce, a me diletta ancora
O sia benigna, o sia contraria forte,
Solo è l’intento mio seruir ogn’hora
L’immensa maestà tua, Padre santo,
Chi serue a te tutta la vita honora,
Et a la fin uola al Ciel con festa et canto.
[traducerea lui Al. Ciorănescu]
Stăpîne Domn pe-adînc şi pe văzduhuri,
Tu, ce-ai făcut pămînt şi cer şi mare,
Pe om din lut şi nevăzute duhuri;
Tu, care din fecioară întrupare
Ai vrut să iei, Părinte preaputernic,
Ca să-nviezi şi să ne dai iertare;
Tu, ce vărsîndu-ţi sîngele cucernic
Ai sfărîmat a iadului tărie
Şi l-ai legat pe diavolul nemernic;
Tu, ce-ai deschis a ta împărăţie
Şi blînd te-arăţi şi milostiv cu mine,
Spre-a-mi face raiul veşnică moşie;
Ascultă, Tată, ruga mea ce vine
La tine arzătoare şi plecată,
Tu, ce-ai fost om ca să mă-nalţi la tine.
Cum voi plăti, stăpînul meu, vreodată
Atîtea bunuri mie hărăzite,
Şi ce-aş putea să-ţi juruiesc răsplată?
Mă-nbelşugaşi cu daruri nesfîrşite,
Fiind nevrednic eu, şi cu-ndurare
M-ajuţi mereu, mă-ndrepţi din căi greşite.
Tu nu pui preţ pe-averi şi pe odoare,
Pe perle, nici pe pietre nestemate,
Căci tot ce e, e-al tău, Stăpîne mare.
De tine-au fost făcute-n lume toate,
Şi omul mîrşav nici c-un pai subţire
Să se fălească-a fi al său nu poate.
Cu o bătaie de-aripi, cu-o privire
Chiverniseşti şi-ndrepţi orice făptură,
Şi cerul, şi tărîmul de sub fire.
Plăcute-altfel de jertfe nu-ţi mai fură,
Alt dar decît o inimă curată
Şi închinată ţie cu căldură,
Şi toţi să te mărturisească, Tată,
Drept Domn al Israelului, cel care
L-a înecat pe Faraon odată.
Tu vrei doar fapta bună şi-nchinare.
Şi toţi să te slujim, căci ştii în minte
Şi-n inimă ce-ascunde fiecare.
E mică plata ce ne ceri, Părinte,
Şi n-o-mplinim pe toată cu dreptate,
Dar tot ne vrei moşneni ai slavei sfinte.
Prea multă dragoste şi bunătate
Arăţi spre noi, căci cu nesocotire
O preţuim, şi numai cu păcate
Răspundem la a ta milostivire
Şi-al tău judeţ, cu care plin de fală
Călăuzeşti cu bine-ntreaga fire.
Cu multă neştiinţă şi greşală
Noi ne trudim să-ţi dăm în închinare
O inimă plecată cu sfială,
Dar, bieţi de noi, greşim fără-ncetare
În faţa ta, puternice-mpărate,
Şi-ţi risipim averea-n desfătare.
Pîn’ce Ursitele ne-nduplecate
Vor rupe-al anilor mei fir subţire,
Îmi iartă, Doamne, grelele păcate
Şi-atât de mare ai milostivire
Spre mine, sluga ta cea vinovată,
Ca să trăiesc cu tine-n nemurire.
Şi fă-mă, Doamne, vrednic de răsplată,
Nu-mi da pedeapsă după-a mele vine,
Ce trec măsura ce-ar fi fost iertată.
Greşit-am, Tată, milă ai de mine,
Aprinde-mi sufletul şi mă învaţă,
Şi fă să vin alăturea de tine.
Tu, ce eşti cale, adevăr şi viaţă,
Ştiu că tot binele ce va să-mi vie
Mi-l va trimite sfînta ta povaţă.
Ferice de voi fi şi-n bogăţie
De stare şi avere, dă-mi putere
Cu spaimă mare să ţi-o-nchin tot ţie.
Iar caznă cînd avea-voi şi durere,
Să fiu ca Iov cu straşnică răbdare
Şi să-ţi slujesc statornic îţi voi cere.
Orice ţi-e voia, Împărate mare,
Nespus de mult mă bucură şi-mi place,
De-ar fi spre bine sau spre grea-ncercare.
Mi-e gîndul doar la slujba ce voi face
Măriei Tale tot mereu, căci ţie
Cel ce-ţi slujeşte va trăi în pace
Şi va zbura la cer cu bucurie.
George Anca
eternul imediat
(poeme într-un vers/tumul)
eternul imediat diametral enervantissim
o coadă numelui mai de slugă Ion deţinut mut
gheorghe george ce ne-a examinat bunătate de bypas
atunci până mâine recunoaştere condimentată
ai distracţia costând orbirea cui ne văzuse ochioşi
chindie calmă după ce ne vom fi întors în-tre-gi-ment
aveam o inspiraţie acum uitare tu în crampă
monse a evita hiatul haita hoitaşilor hotar
ahtiaţi fotonici hopliţi ca-n prezenţa lui Seamus Beowulf
stare de aşteptare altfel fatală din pornire
fiertura băncii rând pe semnătură piele albă te fură
cine te-o mai păcăli de căldură mercenară deşert
zicea de ora cinci a ne auzi înainte de orice
măruntă nurcă navă pleavă pământului puzderie
Gandhi lasă Hitler singur tu poţi face pace cum făcui eu
e hindus da că e bine şi e creştin da că e de mai rău
noaptea asta cu Vinod Nadim Gauri la tele Aruna
noaptea nostră de pe urmă în India tinereţelor
n-ai pune pâinea la păsări maimuţelor infiltratelor
rând de studenţi ca acum douăzeci şi patru de ani de veci
neomorându-mă ţânţaru nu fu şi Alexandru
bine de trandafir rămânând sănătos voinic indian
ne-om ocoli zi când n-om fi răpus pe cine aş fi fost eu
de ne-am procopit procopsit cosit cojit copiltărit
nici urmă de război a ne urma lumina zilei focuri
comanda făcută a nu ne mai întreba mai odihnă
orele alea le-am convivializa soldăţeşte jos
de cinci rupii răguşeşti de cincizeci dai în primire fumat
da’ de valoare mai eşti tu mă Marinele dai doi unu
flamuri sub aer condiţionat la treişpe dolari ţigări
vreo intenţionalitate de a ne împinge în păcat
şi irosind corone notele deşertului psihotron
ce-o zdreli apa ta a de după pătimire
ori crăunirea nerăbdării pe trecătoare cancere
vom implanta memorie în sângele voinicului
tendon tandreţei treanţă de Constanţa lac şi mare vox
întoarcere din aceeaşi Indie în a Românie
flirtez dansez chaplinez pe înstrăinate naţii nate
amurg aur către a noatră crescută crestomaţie
compune pe paşii de Gandhi acasă pe vise trezite
visând o tăcere de bâlci aduselor de spate ziare
cu câtă prietenie şchiopătând îmi arătai drumul
ne mai depresionaţi aceloraşi scrisori cu găeşteni
cum şi mandakranta aceleiaşi sanscrite fără a-şoc
pe aici încă pământ de lăsământ de un sud calabrez
cu drum lung proverb întors cădere pe spin de alt trandafir
pe văzute la tropic o respiraţie în familie
te uiţi la mine ca la o pradă a cuiva departe
să răspundă şi cine petrecând se pomeneşte treaz tun
analiza hai ku bi că în cufăr pe nufăr te sufăr
filiera filoxerei cine nici nu s-ar mai călători
erai tunsă scurt blond ziar lângă submersă ondină frântă
nu mai intrasem pe listă fiind în pro(ce-s) putrezire
nu gândi în mers de stai gând mersului pe roţi străine strai rai
întâlnind pământă năruită am ajuns unde visasem
magna cum laude bugetul în istorie la senat
îi învăţăm dacă nu pricep cu subiect şi predicat
spaţiul cyberculturii româneşti crearea vistuală
cotorologie bibliotecarul cultura coperţii
nu mai putem aviza nici experţi să dea vize sub lege
dacă-ar mai îmbătrâni şi la vară pe aci ne-ar muri
văzusei paleografic pe verticala premediu
chiar alarma şi pe veresie coclauri neant ţară
margine de picătură prăpastia comparativă
nici ton proton nici leu nucleu paisa cent ban procent de cent
ce-nseamnă plecând de aproape a ajunge prea departe
cum ar veni pe ce filieră ambasadorială
ţii şi la ştiinţa prohibirii mă aşezasem la tacla
nu suporţi căldura ţine-te-ncolo de bucătărie
ac mac sângelui de melc pe câmpul sângerat de armăsar
în ce ţară ni se duce nouă ţie zece la senatori
schimbată este urbea poetul împietrit traducător
ştiinţa de depozit propunere de tranzit coronat
în România victima e arestată nu călăul
pe fatalizarea norocului neîmpărtăşit serii
ce sâmbătă picându-ţi mâinile am şi eu un diabet
o sută şaptezeci şi doi patru haikuuri un rubayat
guarda il sangue versato guerra versace garda Saddam
cenzura biblică anticristică restul islam hindus
cum om şi mai suspina în măslinărie de amor crimă
veţi hinduiza primul paşte Doamne Doamne cu indienii
eu n-am linişte patriotică greutăţi în gândire
little boy drummer l-ai auzit de dimineaţă ca pe imn
americanul din ce în ce mai stăpân pe situaţii
aştept alt diagnostic la telefon în retroversiune zero
cu satele Dâmboviţei n-am mai lamentat raptul boală
prietenului Ionuţ după douăzeci de ani şi moarte
de Sfântul Gheorghe închis în sinele indiferenţelor
se caută salto cognoscibilitate bilabilă
oi rezista ocheadelor ucigaşului imprevizibil
sempre urmărire carioca numără silabisire
şi-o fi inventat pistolul diagnosticului pe doctor
mă scoateţi tot pe mine paranoic nici para Noica nevasta
saat chi kar ba la sânge din fotografie holografii
mort înviat lângă al lui Matei cu a voastră otravă
Cromagnon pe-a trompei ţi-ne-o cancer ţarca înţarcă zborul
morbiditate castru cast castagnete mexicancelor
pasivitate păianjen vitejii viteză nedreptăţii
sub Ianache semit nicio noutate plictis bicisnic
casa din Cătămărăşti pe simulaţii de-a trepidaţii
Eminescu un sat Caragiale fabrică de mobilă
Verzea Viaţa lui Rebreanu hidrocel zilele toride
zburam de o mie de copaci altă pădure mănăstiri
razele răsucite Râmnicului arbori Craiova vai
nu se uita nimeni cum m-aş fi exhibat apoi cu mila
şi nu mai aveam aripii trupului oprire trezire
învierea boala lui Calache sayonara ca-n Firenze
amestecând joi cu luni dimineaţa cu seara infinit
Washingtonia palmier uscat de amicii URSS
calcul mama pe afacere înnăscută fata alone
muţenie silabică nici euro nici dolar Chiraq
crama trezită ce ţi se pare mai oglindă bărboasă
ce se cutremură cu pământul cataractei artefact
vatra maratonată fără focul inimii halloween
mărunta cavernă măritată flotă cu nojiţa gât
prescura cura cucuruz concurenţial mămăligă
sunt hotărâţi băieţii cu nu cred nimic zice gardianul
ne-a şi zis ne-a şi scris de la Ţuculeşti nun et nunquam Barnum
ce arterită diabetică o hoardă hazardată
cum m-aş îndrepta spre o distracţie eternă amânată
am fost şi acolo de unde nu mai era mult pân’ departe
canto a primordialitate neveninoasă venind
bucurie florentină libertate amândorura
sus desarollado con rostro humano Argan Moldova
avalanşa bâlbâită nu pe gheaţă pe sub disperări
candelabrele florilor de castan îţi trepanau bustul
coana Tititinica Algiu să nu ne speriem de vii
să nu ne speriem de viaţă Scorneo nici în Sperieţeni
bust alb la stâlp tot alb tot la stâlp între voi poartă negru cast
bust brun castaniu cast castan înflorit a-l trepana vezi sus
Alecsandri Eminescu la stâlpii porţii neunde nicăieri
ne-om abate atunci mai devreme tuba tumbelor sune
continuator al marii şcoli de artă interbelică
iubindu-ne dascălii un timp atât de îndelungat
acţiuni sociale coruri demiurg motor didactic om
în prima duminică din iulie ne întâlnim prieteni
în locul florilor o podoabă de opere de artă
copaci ca dumneavoastră flori cai licurici personaj nopţii
permanent zi şi noapte colivia cu păsări donată
veniră de pe drumuri mai şi tăcem cu acelaşi ifos
discurs pe tren dovadă această sală ce faceţi coruri
nişte neînsemnaţi nişte necunoscuţi noi cei din provincii
cărţi de vizită deget picior pierdut o aură la cap
şi din gură şi din clape profesoara de muzică da pe
vioara ta pe clapa netrasă din mângâiere rea
prin pădure pasărea stă pe creangă de mine nu-ntreabă
rupta floare de salcâm pe-a Ierusalimului zidire
ce memorie de patruzeci de zile necreştineşte
hand over generalul şi cu tine restul albinelor
cât dură pe spinare ce ne mai dorisem încălzirea
stăm pe rugul pufului la o zburătură africană
pe excludere contra mantra pu ru gu ru pufăitul
pe când concentrarea părăsitoare de cotrobăială
Cristos în holocaust ante secure Filofteia rani
pasăre fluierătură te dansează frunza plopului
nepăscută şi tu ca omenirea extrakhaldeică
patima îngrădirii de sine sub călcâi adeverit
romanele se crestaseră de-a criminali plătiţi criptic
admiră coada penultimei zile de la cutia milei
sfertul se va fânghie sfârâi râia condominionul
plinătatea cu a pruncilor la culoarea cartuşelor
două parcuri şi o lentă paraviolentă polentă
când nu vrei nimeni să te mai vadă viu sau mort în pace rod
pe jos alegătura aşezată pe roţi mergenare
fie blestemat cine nu ne-a bombardat că ne-a lăsat sat
calamitate de voie pe cine îngădui gadină
where can we get the boat treci podul şi te duce the path în pat
voi trece pe repede doar neînfloriţilor actuali
nu ne strivim convenienţa patologiei de carte
mitraliind onişti linişti coasa braţ la braţ gură ruptă
sub săgeată peste pod cu puştimea în năvod perevod
s-or fi plimbând pleznind covârşindu-se pe toriditate
ţigările de fumat în penitenciar la Severin
mă aflu după India înainte promontoriul
studenţi amorţii pe mişcare în mers paracerebral
petarda pleznindu-mi seninătatea lasă că nici la noi
dansul sicriului ori pas colonial fanfaric Garrick
am dat dovadă că sunt român soţia însărcinată
încă hindus pe-a sihăstriilor îndreptăţire retrasă
apărându-te nu şi de propriii generali de pumnii tăi
orice transformabil mai ales victoria pe furate
nu mă mai trezesc din ofensă împuţitoare de lume
oligofrenul Mark Benedick sărăcindu-şi vampiri româneşti
totul e pierdut ştiinţă putredă din vechi paradis co
rugăciune lui Hanuman roman transcris momentan baban
târg în nord pe-a lui Ionuţ moarte sâmbătă Stavropoleos
carusele pustii învârtindu-se rupe-le capul
copilul flăcăul psalmistul musceleanule vâlcene
piscupie întoarcere la credinţa horei din mama ta
cinci sute de ani Episcopia Râmnicului Gherasime
creierul divin dat la întors pe sărbătoare epsilon
Montale nu uitasei de-o mistică a fiecărui Sighet
mantovani nu-i tocmai vesel mantaua devreme udă
n-om tribula pe Tibru timbru zimbru sus în Florenţa ţa
fără metafizică în graba industriei de hai ku
pinten altfel piciorul tău e frumos faţă de al cuscrei
nici n-apucaşi pânza şi o deşiri conflictualitate
cum te-ai fi aplecat asupra comitatelor înarmate
vreo suferinţă spre bucuria amintirii laice
variantă cu popă o ţelină dacă fumasei tot
om încheia patalamaua renunţării în silabe
avem dinainte pe vale o apă originală
când limpezimea persistă predispoziţie ceteraş
mumifiere lângă traista oaselor copilei tale
mesteacăn murgule focul praştie dimineţii mister
culegătorilor slavă recluziunea jocurilor
om catadixi catagrafia morţilor dragi iertării
mai des mori decât te naşti niciodată în ziua de Paşte
amvon am vrea a dansa ciuleandra morţilor înstrunată
mi-aduc aminte şi de nerecunoaşterea când mai trăiai
scopul morţii recunoaşterea memoriei rituale
am stat în broscăria fântânii mânca-ţi-aş picioarele
te-am citit din Italia cum ne-am revedea florentinde-o
pe la ai mei pe când şi de-om compune englezeşte ori în scris
pneuma întoarsă din tona de bacterii şi vaporul
m-aş specializa cal la pas pe idei călătorite
tuni tusea râde sâmbătă şi mâine câinele a-l tunde
o viaţă ironizată pe cruce cu satul a râde
compania şi mai strigoică nemaibeţivindu-ne
astfel marianismul de-o lirică specifică aur
o grăbire clamoroasă pe neîncepătura de veac
îmi car în tâmpla rea pe formate destabilizatoare
Ieremia plânge oiştea Ierusalimului în coteţ
fenestrată carnaţie asceză în periegheză
noi în Parinior petardei crestomaţii tagoriene
marca lânii oaia omul mielul domnul forme de templu
contemplaţia dedublării viaţă moarte aşteptare
nerăbdător a muri întâi războiului eroul nou
înseninarea învierii până la înălţare domn
piscupia indiscutabilităţii credinţei mamei
ne-am liniştit contraponderii acţionarilor demoni
pe cine te paşte iarbă te-ai ferici catagrafiei
nu-ţi mai dispreţui păcăliţii tândăliţii străine
mă franjurez Juarez pe sponci din conci sunând în safari
şi rugăciunea către Hanuman o da creştinătăţii
şezusem vii dărâmându-ne din faţa amintirilor
cine rămâne nu mai înţelege plecările voastre
mortifice-ne Cenadul acedia dacă i te scoli
petarda nu sărise în nicio aprindere de revoltă
ce nu ne-o fi nici pe greceşte mai româneşte pierdere
cuvinte în cuvinte silabele de gol date de gol
singularitatea supergăurilor negre petarda
pentateuc pe sângerarea câinelui bătrân doctoral
voi lua şi ziare vechi şi liniştirea părăsirii
mâna memoriei cauzei să-i fi lăsat botniţa
pe foc şi evadatul în ochii donatorului versat
memorie genetică păzea urgenţa rescrierii
posomorăşte-te pe ieri da’ azi căzuşi plăcintă din geam
om povesti cataracta câinelui pe apa timpului
în peştera cancerelor ce curs de apă neîntoarsă
uimită îmblânzire de cu morţi nicio răzbunare lor
pe artă campania pe aripă şampania artei
fluieri plăcerea peste rănile păcatelor parastas
mătură până dincolo să ne încapă sufletele
materia piraţiloe ispăşitori însufleţindu-se
egoistă specie şi rasă unificată de zor
ne-om târgui pe apocalipsă la uşa cortului alb
herb luminos canonul se cântă la trageri de noapte foc
nu te mai auzi aşa cum ciocârlanul imitat de broască
pitpalac adânc din lac în puţ din crâng englezoaică mâng
nimeni păsării argint s-o împuşte nemurind fluierat
canto păsăresc pe fereastră pe sănătate pe viaţă
pisania m-ar cunoaşte rasă de moaşte converse
pic aur vaporilor de neînflorire de-ţi părusem
reproş cantabil trecerea kairosului poezie
am şi smintit clopotul la reparaţia clopotniţei
mi-am plecat fruntea din turlă în noaptea învierii rudă
numeri Caroline verticalizează-te după baston
miere albă pădurea de salcâmi scuturându-se pe tren
preţ de o săptămână Maramureş uitare de frate
arieni întâziaţi în cătarea paleolitică
ce vaci ne hrăniră indianitatea boului Apis
revelaţia pe ce transă transatlantică zobită
risipită ameninţare peste doctrine popoare
învoiala de la naştere întâi botezat apoi mort
amână relele a adormit şi lepădarea de drac
chiar ne mângâie lolăiala ghionoaiei trepidante
Tyana pe foaie pomelnice droaie herm hărmălaie
a nu mai avea stare pe loc bunăstarea starostelui
păi pai pui pui în cui cui are nare cârnului neatârnare
kanta viraha tot început spre un picior mandakranta
ce urmează cu întrebarea la ce m-am întors să te văd
bătrâni neexcelând în răbdare şi mai ucişi de stat
persecuţia silabelor asupra cuvintelor cvinte
nu mai tai de două ori aducere aminte printre nori
migraţia americană la obârşia tuturor
fiecare din plecare cu o floare tresare sare
m-ai minţit fiinţă te adeversc mincinoasă coasă
nemurind ce rost şi a fi trăit printre morţi nerăbdători
aventurăm uscate mări din romane munţi ancore
de-a apelor potopire stropindu-ne cin ancestral graal
necunoscându-ne hramul de a fi fost năvăliţi de hram
caută-mă cât mai târziu a-mi suna cenuşa operei
mai nou rutina consumului de viaţă fără biblie
am vrut să spun pierderea în dicteuri eliberatoare
panseu pansea pasienţa pasiunii patima cratima
păstrăv închipuit mişcare apei nemaicurgătoare curg
sat ales de aer apăream în bătaia vânturilor
îmi măsor grafomania cu ajunsul destinaţiei
mă ramolesc dinadins deocamdată întinzându-mă goz
nevoia de nimeni a tuturor tutuindu-te tăind
astfel cangea se leneveşte mărilor imaginare
ador cu dor pe muritor genitor protostoriator
am impresia aranjamentului general umilind
ţări pe ţări inşi fum coloane de nerecunoştinţă
cărarea paradirii paradisului pârloagă roagă
chintă cânta cămătăriţa prefăcută în mireasă
ce-mi pasă ba încă la ce să mai filmăm dezintoxicări
pe când neaducerea aminte pe când şi fericirea
stâlpi de silabe câte romburi în coloana Brâncuşilor
ne-om fi scos şi altădată cu pasărea auspicie
şaptesprezece romburi silabele mandakranta hai ku
o estetică maniacă pe sacralitatea minţii
aşa ajungi junghi în unghi cu Jung Verzea şi cu Young Hanuman
înserare daltonizantă nu mă mai privi ca demult
am obosit şi de morţi şi de singurii vii vechi fără noi
scufund în lepădare uitarea botezului Bratia
am râs mai mult cu martori de la judecata de apoi noi
păcat râzând nu plângând pe Cristos îngropând incinerând
nuanţa stanţei gloaba Franţei în galop în plop prin Prislop
Transilvania umbrei până la plotitica sâmbrelor
am desluşit blândeţea conchistei de sine Maramureş
a better way to die de nu în Chicago atunci în Ferentari
pe caraule apasă preajma şi mâine parcurile
lungişi urechile criminalilor de la putere John
distracţia numai în calambururi insuportabile
îmi sufli dramaticitatea suplimentară pe înalt
pe la oră de auroră minodoră soră minoră
am mai nimicul nopţii la degetul gustului alergic
cu lumina mamei devreme cu întunericul târziu
a dulcelui piramidă în picior diabetic tăiat
şi ermetic şi cu munte pe frumuseţe muzicală
în oraşul Eugen ca la noi în pleistocen milen
şi neîmbrâncindu-ne devenirea întru renunţare
ambivalenţa Florenţei în periferia maului
când şi epitomul epic sacul sfâşie vrăjitoarelor
paharul gol mai străveziu cine de viu se mai toarnă sânge
bidimensionalitatea altarului încenuşat
abstrasă unicitate a singularităţii negre
mi-erai rai rai rac arac înapoi la război cu mac pitpalac
chem ghem de semne lemne a le da foc la iarnă lucarnă
melos a ei libertate ci missă femeii conotate imn
seninătate la spulberarea norilor fertilizanţi
orbul găinilor de le zici statistic ouate
în Italia voi privi spânzurătoarea vulcanului
ori clin ori mânecă abaterea traiectoriei glonţul
răstorn corn împung lung în direcţia la perfecţia Angliei
numele bolii botezul creierului în apocalips
până aici haikuuri verticale din supraveghere
alt scor pe ţinta controversei pe înfipţi înţeapă moale
mi se păruse ori rosturile nu mă mai întrebau Gheorghe
benchetuiască amintirea secentă luându-şi seama
mamă ce-ai avut cu tata de te-a lăsat grea cu mine tata lată
nuanţele înmiresmate ale aleii leilor
mai bine loc pentru orice scandal să ştiu ce se rupe
depinde de timp şi de spaţiu ochii pe ei nu eu m-am născut
v-aş fi învăţat colocvialităţi n-am avut timp curaj
ai o armată de nemţi pe compliment şi nu mai avansaţi
poate renunţând şi când ne mai vedem dacă ne-om fi văzut
cine pe când nu s-a zărit decizi acizi ucizi cari cărămizi
fără telefon milion mergem în camp Duchamp dodii
o formalitate să furi în timp de război la Crickett Fort
nu vătuiţi conglomerarea ilegalităţilor
d’aia n-am stat de vorbă a nu vă prinde pe româneşte nemţii
bine îmi staţi vă voi ţine minte cum silabiseam verbe
cum silabiseam vertical fără voi tot neavând diftongii
cum vă sfătuiţi neştiutori cum vă îmbrăţişaţi ciungi văd orb
toţi o să treceţi Prutul limbii necunoscute moldoveneşti
iar eu v-am verticalizat alegerea cu ochii-n Chişinău
de-ntoarcem psihologia cantitativistă la vatră deşert
ci astru a reproduce joc de inexistenţă nenăscută
pe la etajul ăsta în tinereţe româneam hinduşi
nu trebuie să-i las nici data viitoare în ţara lor
un joc subţire o normă sabatică sezon scriptorial
o juma de oră auroră amiaza miazăzi
silabele ne dau de gol călătoria jos de pe cal
nici măcar nu minţii de a fi fost fericit în scriere
mă deranjezi din haiku neînţelegând conjugările
oralitate rămăserăţi a vă împărtăşi karma
2003
http://georgeanca.blogspot.ro/
