Vavila Popovici: Iia românească
„Omul, ființă grăitoare, trăiește, se exprimă prin vorbe și fapte, iar prin ele se auto-definește.”
Corneliu Șerban Popa
Să pornim cu definirea cuvântului iie (plural ii) care înseamnă bluză țărănească, un fel de cămașă din pânză de in, cu pieptul brodat în șiruri colorate. Iia românească are menirea ei firească de a înveşmânta şi de a da un plus de semeție trupului.
Îmi amintesc ca prin vis de bunicul meu, din partea tatălui, cum l-am zărit de câteva ori ducându-se la culcare într-o cămașă lungă, albă, care avea cusut pe piept, în dreptul deschizăturii gâtului și în jurul gâtului, precum și la poale, un desen al iilor românești. Bunicul îmi rămăsese în minte ca un sfânt, întrucât l-am surprins odată stând în genunchi în fața icoanei și rugându-se… Alteori mă lua în poala lui și-mi mai recita câte un vers, pe care eu atunci nu înțelegeam de cine era scris, ca mai târziu să-mi spună că era al Reginei Maria: „Mai ia-mă-n poală mamă dragă/ că-i noapte-acum de tot/ și-așa-i de lung și larg iatacul/ mi-e somn de nu mai pot./ Să-mi cânți și cântecul de-aseară,/ să-mi spui și basme-apoi,/ înfiorându-ne-apoi mamă, de teamă, amândoi…”. Așa mi-o recita bunicul!
Criticul literat, poetul, filosoful Tudor Vianu (1898-1964) spunea că „Adevărata cultură constă în transformarea ideilor în sentimente”. Și oare ideile femeilor românce de a se înveșmânta cu aceste odăjdii, a înveșmânta și bărbații lor cu minunate geometrii realizate cu ajutorul acului, a firului de ață și a mâinilor iscusite, nu au fost făcute din sentimentul dragostei de frumos pentru om? Originali ca întotdeauna, românii au creat aceste ii, pentru plăcerea ochilor și pentru a adăuga un plus frumuseții trupului. „Nu există cultură, oricât de primitivă, fără conștiința binelui, a frumosului și a adevărului”, scria filosoful Mircea Florian (1888-1960) în cartea sa „Curs de filozofie generală”, astfel valoarea fiind definită în relație cu conștiința omului.
Cultura este înainte de toate o anumită stare și grad de dezvoltare a inteligenței omului și pentru a dăinui, poetul nostru Mihai Eminescu (1850-1889), spunea: „Fără îndoială, există talente individuale, dar ele trebuie să intre cu rădăcinile în pământul, în modul de a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent”.
Istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) și-a sintetizat gândirea cu privire la creația românească medievală: „E vorba de un lucru spontan. Aș spune chiar: un produs de artă populară, un capitol de folklore, ca munca țesăturilor, care a dat aceste frumoase cămeși și șorțuri românești, aceste sculpturi în lemn care se zăresc pe ciomegele păstorilor, ca și, de asemenea, o întreagă literatură, aceste legende alcătuind o altă religie, pe lângă religia oficială”. („Les origines et l’originalite du droit populaire roumain”, p. 119).
O ființă îndrăgostită de iia tradițională mărturisea că ea este cea cusută de mână, și putem vedea acest lucru dacă întoarcem iia pe dos, acolo unde se poate vedea de unde a pornit firul broderiei, în timp ce o cusătură uniformă ne arată că ea a fost cusută la mașină. Cred, că până la urmă, nu acest lucru este atât de important, cât ideea desenului, a geometriei specifice artei românești.
Aflăm din ziarul „Miorița” din orașul Sacramento, California, nr. 102/ august 2015, dintr-un articol inserat sub o splendidă imagine a româncelor îmbrăcate în diverse ii românești, articol intitulat „ZIUA UNIVERSALĂ A IEI LA WASHINGTON: PRILEJ DE AFIRMARE ȘI RECUNOAȘTERE OFICIALĂ A ROMÂNILOR – AMERICANI, semnat de Bogdan Banu, aflăm deci că în data de 21 iunie a.c. românii din Washington, DC, în fața Casei Albe, au marcat, alături de românii de pe întreg mapamondul, ziua universală a iei. Peste 100 de români, americani prieteni ai României și oficiali de la Ambasada română, au fost prezenți în costume populare, în parcul din fața reședinței președintelui Obama. Au fost etalate frumoasele costume populare românești și tradiționalele ii. Evenimentul a fost urmat de recunoașterea oficială de către primaria Washington a zilei de 24 iunie, ca „Zi universală a iei în Capitala Americană”.
În textul declarației se mai notează că iia a devenit un simbol internațional al culturii române, o sursă de inspirațe pentru marii designeri internaționali de modă și în același timp ea reprezintă o „oportuneitate unică de revitalizare și păstrare a muncii artiștilor populari români care continuă prin creațiile lor, tradițiile milenare”. Întâlnirea din acest an (a treia din șirul evenimentelor similare), a fost organizată de către Bogdan Banu, președintele ASTROM, încurajat de comunitatea La Blouse Roumanie.
Iată că zilei de 24 iunie, zi în care în mitologia românească sarbătorim Noaptea magică de Sânziene când se deschid cerurile și făpturi mitice, ireale, fantastice, albe, frumoase, binefăcătoare omului, dansează hore prin grădini, în timpul zilei și a nopții, i s-a adăugat un nou eveniment „menit să promoveze și să păstreze iia – acest simbol al culturii și spiritualității românești”.
Vavila Popovici – Carolina de Nord
