Jianu Liviu-Florian: Cântecul Runnning Clubului
Cântecul Runnning Clubului
Eu nu-nteleg de ce se bagă apa,
Când nu avem cu ce să o plătim –
Când de o bei, dupa ce dai cu sapa,
Din puț, îți crește teiul, cât un Rin –
De ce se tot filtrează – și aduce
De unde nici cu pana nu ajungi,
Pe bani gramadă, nu pe-un vreasc de cruce,
Prea scurte zile, la corvoade lungi –
Eu multe nu-nțeleg: cum zac orașe,
Acolo unde tremurau grădini,
Cum între ziduri, stau, ca între boase,
Și sticlele crescând din rădăcini –
Atâtea nu-nțeleg de la Irozii
Ce au dictat de dincolo de parc,
Ca înspre Sud, i-aș da stafilopozii,
Să apere toți iepurii, din tarc –
Și pista de dirt-track e-așa centrală!
Și hipodromul nu mai are drum –
Și becurile –s sparte către-o gală
De vise în comun, făcute scrum –
Și valea fetei nu mai este vale –
Ci doar garaj privat pentru parcat
Atâtea interese pe sub poale,
Pe câte, peste capete, și-au dat –
Și totuși, bănci de nu mai sunt, ici-colo,
Vă rog frumos, doar pietre, asezați –
Jucați apoi ce vreți – dar nu doar solo –
Să mai rămână și pentru ratați…
Jianu Liviu-Florian
22 martie 2015