Camelia Cristea: Eu rămân
Eu rămân
Mă închid în poezie
Și-n grădinile cu flori,
Alinare-mi dă Cuvântul
Și îl caut de cu zori.
Presărat cu bucurie,
Ca-n alaiul îngeresc
Versul, pare că rescrie
Anii…,ce nu-i mai găsesc…
Din cerneala unui nor
Mai pictez cocori și aripi,
Prin cuvinte am să zbor
Dinspre un tărâm nostalgic…
Prin grădina de cireșe
Colorez obraji de miri,
Crinolina-i pe alese…,
Dintr-un snop de trandafiri.
Broderia de mătase
Și butonii pentru nași,
Fluturii trăirii noastre
Au văzut câțiva nuntași..
Din buchete de scaieți
Am primit și amăgiri…,
Dar acum, nu ne mai pasă!
Am scăpat de uneltiri…
Bucuria în scrisoare
Se sfădește uneori,
Și în plină așteptare
O mai trec și reci fiori…
Eu rămân în poezie,
Pân la vara viitoare
Și cu raze de speranțe
Vă primesc pe fiecare.
Camelia Cristea
