George Anca: 90-91-92
1990
nu se năzărea
nu se năzărea
jumătatea sa
revoluția
cutăricăva
m-o admonesta
momo m-o mâca
și cu dodia
Nola să trăiești
până-n București
Giovanna e andatta
că o bate tata
cigaretti due
bătute în cuie
s-a mai dus
foarte plus
bate lux
fiat lux
pozelor
rozelor
în Indore
grazia notte
teracote
fum pe coș
pod cocoș
pini rotunzi
despătrunzi
amfiteatru
turnul patru
de-a pătruns
soare uns
prin tumel
prin inel
Jundandel
palmieri
palmieri ferchezuiți
oilor nu behăiți
stânjenei nestânjeniți
încismatelor răchiți
așteptați-i pe tranziți
sus mai sigur jos veliți
la cină mitraliera
în noi și la Abdera
certându-ne himera
filigranat computer
nimic ce dă din uter
în praf e a mea mutter
un italian de stâng
zice vine Timișoara
a rima cu-a lui Ferrara
luna-n dreapta n-o mai strâng
doamne unde-ți petreci seara
că mi-e mintea numai crâng
jos ard lumini tămâie
până peste Banat
Eminovici rămâie-n
cerescul împărat
altarele mângâie
și melancoliat
pe Rabindranath l-a salutat marea
pe Mahatma l-a salutat Blaga
pe Maica o salută Golanii
Maică tu ești lângă rugăciunea
lui Eminescu mângâindu-ne
libertatea nemuritoare
după
după ce m-ai omorât
m-ai cuprins pe după gât
după ce m-ai gâtuit
o rărisei din clipit
de ce nu vă bucurați
pe când vă omoară frați
criminali sanctificați
vreme indigo dicteze
din memorie asceze
martiraje calabreze
între cheile franceze
declinarea cazului
Cheile Bicazului
blândețe-n mușuroi respir-o
pauză-n teatru lumea mir-o
foșnet în toate limbile
femei pierdute zimbrii le
mâna de tuș sub linii
ghicească-le-o elinii
așa eram
așa eram în viață pe când mergeam la curse
fript aerul de șoapte când lacrima nu curse
ar fi un film de lume sfârșită împreună
și niciodată timpul de soare și de lună
n-am petrecut cruzimea cu dragoste atlantă
decapitându-și trupul mințirea de bacantă
de-al sfătuirii satir întorsă la ai ei
nu s-o lega reproșul nevsetelor de smei
suită despărțirea pe mute ruturi zise
copilei mănăstire copilului parise
pe câtă călcătură vocația de-o parte
iubi-ne-vom o viață uita-ne-vom o moarte
tulce
tulce de dulce tulnice culce
sfântul Francesco frate al fresco
lume lumină ca luna plină
ape secrete oglinzi îmbete
disimulato-n pașii lui Platon
suferă nuferi numai să suferi
moartea comună de ne cunună
destin cu soartă viul cu moartă
mama mă naște cam pe la Paște
apoi mă cheamă țărâna mamă
Diana suplă păduri acuplă
cu păunașul codrilor Iașul
dai fiecărui ce ne mai dărui
viață și moarte întreg cu parte
muiere miere fiere-nfiere
lacul din ploaie umple-l Danae
ne mai observă stinsă Minervă
1991
adormind golf
adormind golf trezindu-te
cântec într-o diană
tu descrii jalea câmpului
alegerea sinuciderii
letter words for the same
sadness called thought
pagini de-astea ne lipsiră
nici dușmanii nu citiră
cantarida Londrelor
lindina atolilor
înhăitarea sorilor
florilor vrejurilor
altfelul omorurilor
de mă minți de nu mă minți
ești femeie cu părinți
de mai vii de nu mai vii
ești femeie cu copii
de iubești de nu iubești
femeie din București
de te lasă nu te lasă
în America mireasă
pe necitite oe nescrise
tu vei mai prefera narcise
cine-n Suceava te găsise
la Zamka-n clopot iarbă ți se
în ascultare nu de misse
în voce tremurând abise
strigați copii crescute vise
pe necitite pe nescrise
1992
ești
ești numai din țara asta numai
din satul tău numai din căsuța
cu două odăi mai mult ferestre
nici una spre nord la miazăzi
urzoiul spre cea de răsărit
buduroaiele afară zburate
spre nucul tăiat la moartea
mamei fără bani de-nmormântare
n-ai habar de lumea asta dusă
plus ce-o să vină nu te mai cheamă
strigăte plouate pe copii
fata pe o regie civilă
ne-o trece agonia ca o bucurie
schimbă-te dă-ți un pumn scoate limba
ne-ar trebui prunele prunilor tăiați
distrugere prodigioasă ne păscu din veac
la ce ne-am despărți în curăția furată
de spinările răscoapte ale rechinilor
unde sunt oamenii serioși
unde sunt tinerii feți-frumoși
unde sunt fetele cinstite
unde sunt crescătorii de vite
unde sunt cei ce nu mai fură
unde sunt criminalii în armură
unde sunt sfinții din jilț
unde sunt îngerii cu șbilț
nu mai cânți nu mai vorbești
mă mir la ce mai trăiești
cine să te mai omoare
mioare apus de soare
du-te și înjură-te
Doamne neîndură-te
spre alți munți Bihar Bihor
cum mi-a fost moartea să mor
nici strigăt
nici strigăt nu te pierde ce n-ai da
cochetă sanie pe lanț sub nea
cazi lemn arzi căprioara-n laț
ne-apropia ocheanul braț la braț
pingeluiți rășina căpriori
cu Nanda Devi prânzului răcori
din Bombay armatorul cu ziar
chinezilor basarabeni fanar
în Moscova pancartele omor
Moldova molotovă dragă lor
la fel americanilor deviz
de viză pe independent parbriz
trei nasturi între filme înghiții
și-mi pică ochii fostei veresii
cum nu te-afunzi în Himalaia nici
zăpezilor nu le îndemni furnici
mereu la începutul de poem
sărit în hău matern sub diadem
cum te-ai îmbolnăvit să stai de viu
în depărtările delir deliu
nu-mi urmăresc nici partea de covor
filosofat persan pereților
cireșe
cireșe păsări amărui
bătăi armate pui de cui
îi dete caporalului
din elea lungi homarului
pe burtă la loc comanda
două numere Smaranda
când sub pat el mă băgase
câinele căzut pe oase
atenție trec tancurile
târâș pe coate și genunchi
și cum dădea-n fluier cu bocancii
îi rup piciorul prins în Vâlcea
i-arăt eu cum vin tancurile
la Heidelberg în New York scris
ca-n vârful Folgariei mi-s
ceva mai mult
ceva mai mult de două luni pre Indii
ființa cui și-a mea nemaisonindii
pluralele rimate inabil de
cuvintele împleticite pilde
nevasta îmi trântește ușile
țânțarii țărilor căpușile
deci nu ne revedem calamici
cu dumnezeul foștilor germanici
la nervi speli vase dacă nu speli rufe
se duce vremea țâțelor de fufe
industrioiul trup c-al dumitale
mai gras la față mâini fractale
ce-oi fi spălat orgolioasă pleci
cu dumnezeu alături la dovleci
vei și lega alcool de gambă
nu muzicală pic de malagambă
nu făceam politică
nu făceam politică parol
zvâcneam centauri pe rol
deșteptăciunea tunurilor ruse
metal pe cap de fier s-aduse
secretul vieții moartea laur
și veștejit și ne de aur
studiază-se părăsirea comanda
poza mergătoare ananda
voi nu-mi înșelegeți glanda
nici deșertuțul Karaganda
de-o șansonetă cu Sanda
pe ce tinerețe banda
nici arici nici brici un ban da
vină euforia
vină euforia morții putrezitoare
grabnic întrebându-se a companie
grave cadavre peace is deathe Sarajevo
cum te înconjură aura întunecimii
Alecu Russo trece podul pe la Tighina
Alecu Ghica la poarta templului Jaganath
femeile în trenuri deraiate nască
întru zărirea stelei magii orbi la timp
Vinod aproape-n uitarea zoroastriei
siriaca întrebându-l de un poet
simplificate poemele de amurg
doctor honoris causa în woodland
pagini sanscrite ori nimic Albionul
calm șamanism un chong pe Jamuna
oameni mulți în gesturile bazarului
spitalul Jain de vizavi de Lal Qila
Tiraspol
Tiraspol ucide adus de Siberia
până-n Sibiu poate yana
copacul o femeie dărâmându-l
cu tot soarele din coaja infernului
bobul de orez fecundând Himalaia
șoarecele sodomizând elefantul troian
până și norul trezindu-te acoperise soarele
nu știu dacă am avut c-am avut holeră
mă și durea în Amazonia serii
pe somn devreme nopți tiraspe
exact ca Dariu-al lui Istaspe
te culci cu visul pe-mpușcate
să te trezești oltean macate
ferindu-te cum te aruncă
bombarda și nu singur luncă
la nevăzută și grădină
poetului să te ațină
în romanul colonel
este foaia de bordel
el se-ncineră bătrân
Jean jumate fără fân
tocmai azi de împărați
maică-sa nici la Galați
astei Prahove țărână
peste anima stăpână
se luminează tir pe somn Tiraspol
Cocioarvă pe unde o fi pus cărțile
femeie înveselită de operație
pe legăturile cu biblioțara
nu te mai snobești snopești
miaună surzenia în parte
ieri cu meditația azi cu pagină
dacă mai ajunge la citat
cum omoară rușii păsări înjurate
anglic panglic dodii netelefonate
doar războiul gluma cât că te omoară
și se ivănește sconxul subțioară
vii se priveghează la plecări incerte
sfinții cu Așoka să nu se mai certe
te gândeai prin lume c-ai trecut agale
munții te uitară sângele la vale
contaminezi mai moale
andante ideații
la sreașină la poale
surorile și frații
așteaptă cine moare
a mai trăi pomană
aprinsă lumânare
vecină narcomană
ți-am fost mi-ai fost prieten m-ai ucis
copiilor le-ai spus că nu există dumnezeu
mărunte educații copii în locul sângelui
regie arheologică muzică de război
Eroica-n Berlin cartea de pace
spre Chișinău microbuz albastru iranian
Romulus încă etnos în sala academică
pe cine porecliseți regina de cupă
morbiditatea din lipsă de umor și caracter
tot mergem în vorbele politrucilor
cu neveste nevorbitoare pământului
vârfuri verzi în plai albastru vara morți
demult m-am dezvățat de testament
ziseși de putsch acum încep războiului
motivați numai de primejdie singura-ne soartă
Dubăsari și duba noastră cu bătrâni și securiști
câte și-ale vieții și-ale morții și-ale nimicului
ne privește comensurabilitatea caravană
unghiuri comuniste de filmare muribundă
octogenarii mă retrag din consilii
în bibliotecă și greu ne ironizăm
trei mese rotunde pe o împăcare
în neant cu discursuri de pelin
o bătută sciților și cine știe capul
nu spui oricui că l-ai mai văzut
Wulfila Golful Basarabia
haine mâncare meditație rugăciune
ajungi pe front virgină de război
dulgheri muzeografi
cum să practici devoțiunea
pământească născut din
frumusețea batjocorită
femei nevrotice în amurg
urască-te în calea ucigașilor
cum dacă-ai fi trăit
ar fi avut cum să te ignore
lăudată să nu dea greș
țintuindu-te toată viața
oriunde de oriunde ca și cum
îți ești carabina sortită
spre tine îndreptată
că de ce Dubăsari
la Consiliul de Securitate
când mergi în Basarabia
îți faci o cruce
sub fulgere că de trei
zile plouă mană
vezi merele și vinul
încirezând bazarul
te năpădească semin-
țiile în necunoștință
de la zero azi și mâine
cu Sisif mânânci o pâine
mai străinul niciun câine
nu-nțelege azi și mâine
ci tu doame ne rămîine
dăruiești la câine pâine
dragostea ne e de câine
de la zero azi și mâine
a se găsi din subiecte
cămara crestei basarabe
o Indie de dialecte
pân’ la Soroca Om și Babe
ce să le spun tăcere secte
armata paișpe fără roabe
abia a treișpea incorecte
stanțări de Gemina la boabe
deci imnuri urmă improviză
cântarelor de peste vreme
pe Tisa tisă marșandiză
pe Nistru sângerate creme
grâu supt în drumul către spice
de râs dușmanul să se strice
de și-a pus sub cap la moarte
traista cu țărâni departe
din toate pământurile
să nu-l bată vânturile
mormântul Sibiului
buruiana viului
mâna balomirului
verde calomfirului
George Anca
