George Anca: S-O ÎNTUNECA
S-O ÎNTUNECA de George Anca
s-o întuneca
s-o întuneca peste îndrăzneală
a doua a treia oară
ocară oca ară cocoară
proaspăt rași călugării
sfetnicii capelanii
indiferenții la plăceri
barbă frumos aranjată
bărbații divini regii
cei mândri cu propria tinerețe
barbă neagră îndurerații
că nu și-au putut ține o promisiune
loviții de nenorocire
barbă stufoasă asceții
bărbații sub un legământ
îmbrăcați în scoarță de copac
regula alcătuită de mine
este pentru cei ce vor trăi în viitor
pentru că vor avea mai puțină energie
s-a ivit apoi din același
principiu al subiectivității
mântuirea lumii
termodinamic lumina
este produsul ultim
al declinului energetic
starea staționară
neagă starea inițială
mai menținând devenirea
timp scurgându-se
pretutindeni neîncetat
fără început fără sfârșit
ce e fals și ce e adevărat
poartă asupra
îmbinării și diviziunii
în cuvântul șoarece
șoa nu înseamnă ceva
este doar o glăsuire
rugăciunea este o rostire
dar nu e nici
adevărată nici falsă
niciun om nu e alb
orice om este alb
există un om alb
om non-om orice om
non-orice om
non-omul nu este drept
se enunță este despre
Homer în sensul că este
poet dar nu în sine
mijlocirea lui este
de la a fi ființă
este comună tuturor verbelor
sensibilul până
la formă și alcătuire frumoasă
nu până la gândirea pură
îmi sunt mie nemărginit
existența mea este proprietatea mea
recunoașterea mea ca persoană
trezirea spiritului
din starea lăuntrului
la conștiința de sine
contradicția orientală
dintre lumină și întuneric
transpusă asupra spiritului
nefericirea necesară
unității omului
cu Dumnezeu
participând la adevăr
este un moment
al ideii divine
râul curge în ocean
tulburat de regele
elefanților
elefantul se preumblă
cu tânăra-i pereche
la poalele muntelui
elefantul în rut
vine fără perechea sa
unde au secat mlaștinile
auzind bubuitul
tunetului
elefantul se înfurie
bătut cu bice de fulgere
cerul plânge
cu stelele stinse
în cingătoare de fulgere
șirag de păsări albe
norul elefant pe cer
din veritate
din veritate în veritate
puteți merge
până la Dumnezeu
adevăruri ce nu pot să nu fie adevăruri
pe care toți cei ce deschid ochii
le văd în ei înșiși
întrebai silabe
răspundeam elefanți
nicio deșertăciune
de-ai fi unul din dușmanii mei
încetează de a mai fi
în fața cenușii mele
publicul trezit
din nebunie îi va face
să roșească pe cei puternici
cum a fost înșelată toată lumea
de scriitorii care s-au prostituat punând
cele mai mari fapte vitejești pe seama lașilor
versurile exilatului de la Tomis
ca unele fraze ale lui Platon
ca Dieu est en nous al lui Ronsard
au părăsit capela regelui
venind să asculte cu oamenii
de rând cuvântul lui Dumnezeu
Ivănescu-Joyce Stăniloae-Maxim
Noica-Aristot Corneanu-Scăraru
Bogdan-Hegel Anca-Drăghicescu
creștinismul a fost
abandonat în Bizanț
drojdiei sociale
sălbăticia plebeiană
și infamia curtenilor
își găsesc justificare în religie
conceptul forței
devine real prin
dedublarea în două forțe
forța reală nu este
nimic altceva decât
o suprimare a ei însăși
devenirea neidentică
a identicului și devenirea
identică a neidenticului
imperiul liniștit al legilor
copie nemijlocită a lumii percepute
este convertit în opusul său
pedeapsa infamantă
se transformă în iertarea
care păstrează esența omului
faptul de a deveni
identic sieși
este deopotrivă o scindare
din aparența colorată a sensibilului dincoace
și din noaptea goală a suprasensibilului dincolo
conștiința pășește în ziua spirituală a prezentului
conștiința de sine are
înaintea ei o altă conștiință de sine
ea a ieșit în afara ei
conștiința nefericită trebuie
să aibă mereu în una
dintre conștiințe și pe cealaltă
legea inimii se găsește
în ființa pentru sine
a conștiinței
bătaia inimii pentru
binele omenirii trece
în turbarea prezumției demente
mișcarea legii
mișcarea legii umane și
divine își are expresia
necesității ei în indivizi
acest individ singular
nu are decât valoarea
umbrei ideale
principiul asuprit al ruinei
și al distrugerii apare la lumină
și este ceea ce are valoare
vina semnificând crimă
s-a îndreptat către o singură lege
a respins-o pe cealaltă jignind-o
cel ce acționează renunță
la caracterul său
și la realitatea sinelui său
umbră lipsită de sânge
lege a slăbiciunii și întunericului
lege a zilei și a forței
guvernarea fiind spiritul simplu
adică sinele spiritului poporului
nu suferă o dualitate a individualității
nu cercetați decât ce deja se cunoaște
nu cercetați niciodată un necunoscut
căutați pe cineva ceva o vagă cunoștință
când te îndoiești de o veritate
înseamnă că ai deja cunoașterea
vagă a unei alte verități
în spiritul uman există
un rest din știința divină și multă
uitare remediabilă prin experiență
om animal călători
unul a mai făcut voiajul
celălalt nu
când turbau când își făceau sânge rău
asta mi-e credința
era mai curând poveste decât povață
avec votăr permission
accent ceh sau slovac
ce n’est que de l’iurin
recunoscând miracolul
înălțării la cer
n-a căzut cu fața la pământ
nu riscul nu lupta ci moartea
libertatea omenirii întregi
cei din escadrilă îi judecă pe arbitri
în capul universului
sabei sarmați își duc
izvorul să-și potolească setea
nu culcuș în iarbă
nu umbră de măslin
străin alungat și din râpă
o aduc din orășelul din vale
dar nu pot să-i pomenesc
numele că aude căprița
să nu îndrăznești să uiți
fiecare din noi e Cristos
toți suntem răstigniți
trăiesc în tainele poetului
îmi bat joc de toți acești
agenți atât de importanți
primirii crabul întorsură
nemaitranscrisă albăstrea
reminescență cremene
umblă și Socrate
fiecare parte
reprezintă o spusă
privitul drept privitul într-o parte
privitul cercetător zăritul privitul roată
privitul atent privitul în sus și privitul în jos
falanga
falanga în șiruri
arcașii prăștiașii
să tragă în barbari
separarea fenomenelor
nu prin foc ci prin spirit
un sort de foc divin
în urma unui accident
Dumnezeu a pierdut omnisciența
și o reface prin știința umanității
nu mai putea rosti niciun cuvânt
făcea semne unora și altora
capul sus semne din ochi
spațiile dintre elefanți
spaima călăreților
pedestrașii călcați în picioare
unele lucruri
sunt și în sine
altele nu
a vorbi frumos despre Homer
e putere divină
te pune în mișcare
cât de multe pene
ochi ascunși sub ele
limbi glasuri urechi
zvonuri false
zvonuri adevărate
mai ales în război
în timpul mulsului
nu se grăiește nu se cântă
nu se rostesc măscări
concordatio complexatio explicatio
via negativa
coincidența contrariilor
sărăcia umilința pocăința
nu carne nu vin nu căsătorie
numai Tatăl nostru
au accentuat dualismul
sporind rolul
diavolului
străin predicator vrăjitor
rezistență persecuție triumf
tu însuți te-ai fi convertit
grecii începutul filosofiei
Hegel desăvârșirea ei
apoi descompunerea
în formă de imaginație
fără imaginație
fără corp
vârstnicii pricepuți
puși de rege
în slujba reginelor
gândul nereal
se ivește prin renunțare
la realitate
un gol al persoanei
o existență întâmplătoare
o mișcare lipsită de esență
lumea înstrăinării
eterul conștiinței
conștiința în două lumi
sinele însinele
existențe indiferente
cultură pură
vorbirea judecata
conștiința onestă
conștiința ruptă
vorbirea conștiinței simple
decât monosilabică
față de elocvența spiritului cultivat
în vorbirea lui
pervertește tot
și este monoton
sintetizează numai
trivial conținutul
vorbirii spiritului
binele nobilul
răul excelent
vorbire fără gândire
cerința dizolvării
se adresează decât
spiritului culturii
rațiunea renunță la conștiința cultivată
cade în simplitatea inimii naturale
în sălbăticie natură nevinovăție
se pricepe să judece substanțialul
dar a pierdut capacitatea
de a-l concepe
această vanitate
are nevoie de vanitatea
tuturor lucrurilor
transe transature strânsura
scăzut din adunare regrete-se apusuri
de epic râset pricopsit terorii
tenente de război te lasă
țintei împrimăvărarea marș
verzimea ochilor prin scuturi
ne-am îngrozit
ne-am îngrozit cuprinși
de o frică zadarnică
în fața unei măști false
întruparea femeilor celeste
sub blestem
ori pentru a avea urmași
cei ce-au murit în război
fără a fi lăsat copii vor fi lăudați
precum copiii nemuritori
gura ta cea de gând
tăcerea ta cea de gând
în luarea aminte
leproși curățați
diavoli sugrumați
credincioși împărați
inima ticăloasă
sufletul întinat
mintea întunecată
surzenie lacul șarpelui
năpârlire pe mărăcini
în prematuritatea ocheanului
mai o dată cu muma pe tren
a mai dura îndura de-a dura
capul neantului van
foaia raia Cinzia cinci ziare-mi
catrafuselor capac baremi
dă în fiert vita os cos claustros
mintea strămoșilor
Dumnezeu mama anima
la vedere în suflet
te vei milostivi de mine
pe lumea asta
și în cea de dincolo
Catullus m-a povățuit
să rostesc din suflet cuvinte
frumoase despre educatori
ieșirea din ascundere
este ieșirea la iveală
în starea de neascundere
cei ce nu pedepsesc pe cei nelegiuiți
să nu aducă sacrificii
ofranedele lor să nu fie primite
conștiința pură ca și masele se arată esențialități
spirituale mișcări absolut neliniștite
suprimându-se nemijlocit în opusul lor
neispitire de nuntă
munte netăiat
pântecele tău m-a înnoit
roua pe lână focul pe rug
cuvântul cel dintru început
trezit-a umbra legii
din tine s-a închipuit
precum suntem noi
cel neîmpărtășit de chip
cel ce ține toate
numai cu voia
în brațele tale se ține
pruncul tău cu mâna sa
a cercetat vizuina cea
pierzătoare de suflete a aspidelor
din muntele netăiat
s-a tăiat piatra
din capul unghiului
nor luminos
al apei cele vii
ai plouat pe Hristos
îndoit în fire nu în fețe
Dumnezeu desăvârșit
Om desăvârșit
Isaia dănțuiește
văzând născut din tine
pe Dumnezeu și Omul
fie că trăiesc
fie că mor
nu sunt Osiris
psaltirion
psaltirion al inimii
sub arcuș de gând
strigat de cinci strune
inima pământului
inimă fără vină
inima cuvântului
ajută-mă să zidesc
în negrăita fire
din depănarea litaniei
bunăvoință de rouă
trandafirul cel plâns
al întoarcerii de taină
ascetică neprihănire
nemărginirea desăvârșirii
cu trup de nestricăciune
trăirea minunii
viața nu ne-a fost dată
să fie numai trăită
sita țărânei de peste apă
nisip înecat în persoană
vâslindu-și subțiorile
în Roma femeile
au întotdeauna în mână
Republica lui Platon
este de prisos ori ba îndemnul
oracolului din Delphi
cunoaște-te pe tine însuți
Socrate este viețuitor
omul este viețuitor
în chip întâmplător viețuitor
se plimbă în chip
întâmplător respiră
în chip necesar
lumina pură împrăștie
simplitatea ca o infinitate
de forme și se sacrifică
libertatea absolută trece din realitatea ei
care se distruge pe ea însăși
într-o altă țară a spiritului conștient de sine
poporul în cultul
religiei de artă
se apropie de dumnezeul său
cultului religiei de artă
îi lipsește acea simplitate
abstractă a esenței
această devenire umană
a esenței divine este conținutul
simplu al religiei absolute
omul divin individual
are un tată existând în sine
și numai o mamă reală
tot ce se petrece în univers
este o dovadă că există
o providență divină
nu-ți cauți fericirea
în respectul pentru tine
și o așezi în sufletul altora
ce fel de parte sunt
din ce fel de univers cum e
structura mea față de a lui
în cursul ambasadei
Demostene ceru cu stăruință
să ia parte la masă alături de noi
susținea că eu l-am îndemnat să ne unim
spre a preda împreună pe fiara de Filocrate
îndemn cu totul plăsmuit de el
ne încredință că va vorbi astfel încât
va închide gura lui Filip
cum ar fi cusută cu papură uscată
vos prima
vos prima Christi victima
vous première victime
tandră turmă de martiri
fără suflare l-ai zărit
i-ai sărutat trupul străpuns
de moarte și dezbrăcat
ceea ce ești albastru
nu respingi rugăciunile păcătoșilor
asculți pe creștini în scârbe
fie făcători de pace
înțelepți ca șerpii
blânzi ca porumbeii
ades despre tron în cel vechi
în nou despre păzit porci
și alte animale nobile
în vechi poruncă
în nou smerire
simplă umanitate
credință înainte
credință în timpul
credință după
jucăm câteodată faraon
fără să aprob să se ruineze cineva
deși hazardul lâncezește fără miză
scribul citind
poporului primul
din voturile înregistrate
rostește numele celui
ce-a semnat cât și al tatălui
și al demos-ului lui
jură în fața consiliului că
el felicită cetatea că a trimis
în ambasadă asemenea oameni
prin bunic ar fi un
dușman al poporului după
mamă un scit vorbind grecește
legiuitorul îndepărtează de la
purificarea lustrală din agora
pe cel ce refuză serviciul militar
pe cel lipsit de curaj și pe dezertor
și nu-i permite să fie încoronat
și nici să ia parte la sacrificii publice
iar tu chemi în orchestră
în timpul reprezentării tragediilor
pe cel ce a predat dușmanilor templele
campanulă nulă campa
ne luăm de mână rampa
crestomați în pampa vampa
ultim act izmană pestă
crematorului investă
creastă barbian agrestă
frig de cald
tropic medald
shinto anumald
semnificațiile piesei
pătrund în auditorii
cu ajutorul interpretării
starea emotivă pătrunde
trupul precum focul
în lemnul uscat
frica la vederea elefanților
auzirea bufniței
noaptea întunecoasă
se va interpreta prin
tremurul mâinii
zvâcnirea inimii
sila trebuie subliniată
prin acoperirea nasului
stânjeneală și junghi
cel dezolat are chipul
și ochii jalnici de oftat
ca yoghinul în meditație
rușinea se va reprezenta
prin acoperirea feței
roaderea unghiilor
panică din semne rele
elefanți turbați
atac dușman
aroganța se va interpreta
prin iritare nerăspundere
priviri peste umăr
disperarea se va reda prin
căutarea unor tovarăși
născocirea unui mijloc de scăpare
interpretarea violenței
se face prin ucidere
întemnițare amenințare
certitudinea scripturilor
se va interpreta prin
instruirea discipolilor
chibzuirea prin
interogații
planuri secrete
judecăți contra lucruri contrare
înțelepciunea e ceva bun
înțelepciunea e ceva rău
George ANCA
