George Anca: CUVÂNTUL ÎNGER
George Anca
CUVÂNTUL ÎNGER
Apud
Maxim Mărturisitorul
Dumitru Drăghicescu
Dumitru Stăniloae &
Diogene
Diogene sau Serapis
condamnă artele
știința politețea
pe cei ce ne vom mântui
ne prinde îndelungarea zilei
gătit-ai înaintea mea masă
oamenii fac zeii
le împrumută veșmintele
vocea și formele
patimi împletite în înțelesuri
cunoscut în chip necunoscut
cunoaște mai presus de cunoștință
se râvnește salariul
trădătorului se surâde la
mărturisirea crimei sale
prin credință nu prin vedere
patima de ocară a dragostei
patima de laudă a dragostei
paradisul nu poate
fi cucerit decât
prin violență
firea lucrurilor contemplate
oprește patima din mișcare
lucru nepotrivit cu schima
arta natura posesie de sine
a cunoaște înseamnă a prevedea
juisanța se tocește prin repetare
Plutarh
Plutarh și el
credea în Dumnezeu
unic și transcendent
unul fără de început
necuprins având toată
puterea de a exista
prim născut lui Dumnezeu
verbul interior născător
de verb pronunțat cuvânt
nici început nici mijloc nici sfârșit
nici altceva ca vreun predicat
al relației față de ceva
Minerva Zeus
Isis Amon
Logos Fiu Dumnezeu
tot sufletul după chipul său
îl aduce la existență
a se mișca prin sine
ca lutul se împinge
pe sine spre pierzanie
asemeni lui Faraon
ziua
ziua
a șaptea
și a opta
timp înșeptit
fire încincită
opt inteligibilele
Domnul se arată
în lume când are
treizeci de ani
Petrarca avea
șaptesprezece ani
cînd Dante muri
scris în cer
la locul nepătimirii
de harul înfierii
contemplația
tainică
a veacurilor
după har
după fire
mântuire
răsare cuvântul
existând de sine
ca ridicat din morți
sâmbăta
sâmbăta este
starea de pace
și nepătimire
absent față către față
de față în oglindă
și ghicitură
Dumnezeu este
după ființa însăși
întreg numai cugetare
orice cuvânt rostit
este o dualitate
sau și mai mult
cuvântul înger
coboară din iconomie
și se înalță
părintele harului
mai presus de tot
numele ce se numește
Navi se roagă
să stea soarele
deasupra Ghibeonului
îl ia drept
un grădinar asemeni
Mariei Magdalena
cuvântul trup
își fac loru-și
în chip vrednic de ocară
cuvânt prin fire
trup la vedere
trup întrupat
cuvântul se face trup
prin fiecare
din cuvintele scrise
niciun sfânt n-a coborât
de bună voie
în Babilon
nobila cetate Marche
unde divina noastră mamă
ne-a adus pe lume
ascunsele
ascunsele nopții
fățișe ale zilei
frica un rău așteptat
la lumina cataclismului
adorând același Dumnezeu
cu Apuleius
suferea de picioare
de cât pășise
pe drumul lui Dunezeu
latinește filosofie practică
elinește contemplația naturală
evreiește cunoștința tainică
omorâtor patimilor
pierzător gândurilor
am ucis toți păcătoșii
cânta-voi
și voi înțelege
de unde vii
îndelungă răbdare
necăutare în slăvi
străpungerea inimii
prin moarte viață
prin ocară slavă
satana cel ce se opune
trup din sămânță
suflet din sânge
feciorelnic
plânge patruzeci de zile
înainte de împreunare
și patruzeci după
margos născut
din putreziciune
între pământ și apă
mănâncă la pământ
până îl găurește
și iese la vedere
moare în trei zile
alte trei plouă
și revine la viață
făcea multe semne
n-au crezut
și au râs de el
junca adică
trupul nostru
să fie înjunghiat
numai să ne
aflăm îmbrăcați
și nu dezbrăcați
să ne răstignim
nu numai noi lumii
ci și lumea nouă
David s-a născut
nu din aplecare lăuntrică
ci din uitare de sine
fără făptuire morală
lapte contemplație naturală
mielul învășăcelul
sângele boului
omoară animalele
afară de câine
fire ce urcă munții
sare prăpăstiile
se încântă de melodii
taina
taina
îndumnezeirii
ne fie ținta
Ramakrishna și Vivekananda
ai lui Romain Rolland
dezertară din hinduism
duhul a biruit firea
și a convins mintea
să se odihnească
Blondel înțelege
credința doctrinei publice
gloata nu religia lui Blondel
când vor învia
nu s-or însura
nu s-or mărita
pentru tine Doamne
murim în fiecare zi
ca oile de junghiere
el nu îngăduie niciunei
amintiri supărătoare
să se întipărească în minte
căruță cu patru roate
isihia rugăciunea
dragostea și înfrânarea
roagă-te pentru mine
frate prea cinstite
că mari rele aștept
scripturile cuprind
poruncile dogmele
amenințările făgăduințele
ne închinăm unei
ființe a dumnezeirii
în trei ipostasuri
în loc de limbă spine
se vătămă pe sine
pe cel vorbit de rău
mișcările de la arătare
germenele celor dinăuntru
roade unor pomi necunoscuți
însușirea de tată
însușirea de fiu
purcederea
frica e la urmă
la sfârșit iubirea
care e la început
sunt din el
nu după el
ca lumina din soare
trezvia isihia
liniștea inimii
pază a minții
vin și să asculte
ce zic și ce fac
ucigașele
contemplarea liniștită
a războiului
de mai înainte
ți s-a dat
să fii văzut
și să vezi pe alții
veghează fantazia
pururea inima tăcând
amintirea morții
voi grăi
dacă Dumnezeu
îmi va da cuvânt
să nu ne lase
să fim cu luare aminte
la inima noastră
să ne facem și noi
niște lucruri de vânzare
fără voință
un câine îndrăzneț
împotriva lupilor
sfâșia și oile
saltă
saltă și se dau
peste cap delfinii
în marea liniștită
touching your elder’s foot
keeps your backbone
in good shape
ceva straniu
egal cu neantul
crește în conștiința sinelui
până la moarte
să nu te încrezi
în trupul tău
culcarea pe jos
starea în picioare
privegherea
silind sufletul
stăpân să vorbească
lucruri străine
mintea se întunecă
atunci când grăiește
cuvinte lumești
nesocotind conștiința
va dormi cu amar
moartea uitării
urechea liniștii
va auzi lucruri
nespus de fericite
sufletul va fi
zburat prin moarte
în văzduh
să ne aducem aminte
de moarte ca de
răsuflarea proprie
înfricat văzând
mulțime de gânduri
de prunci babilonești
viața în ani
luni săptămâni
nopți minute
trezvire în linie
orânduitoare până
la ieșirea noastră
să se taie în două
să se facă însuși
dușman al său
cine mă va
izbăvi de trupul
morții acesteia
lună atotluminoasă
pe cerul
inimii
George ANCA