Emilia Dospinescu Ţuţuianu: Căutând prin amintiri…
Căutând prin sertarele amintirilor, autorul, Daris Basarab, aflat la vârsta maturităţii depline îşi redescoperă fiinţa cuprinsă de doruri, doruri de viaţă, de soare, dor de iubita sufletului. Aşa cum mărturiseşte, sub pretextul scrierii unor poezii postume a decis a scrie despre nostalgiile ce îi tulbură sufletul şi de iubirile interioare şi imaginare din care cea rămasă până astăzi este dorul de ducă, călătoria deasupra mundanului.
Amintiri pline de bucurii şi amăgiri presărate de lacrimi şi păreri de rău pentru tinereţea devenită doar fragmente de pagini a cărţii vieţii.
Nevoia de împărtăşire a iubirii este chinuitoare, nevoia de a auzi din glasul iubitei şoaptele iubirii devine aproape obsesivă şi întrebările îl poartă în lanţurile incertitudinii.
,,De ce nu-mi spui că mă iubeşti? ..De ce-ai rămas pe gânduri?”
Poetul este copleşit de toamna care îl răscoleşte cu cromatica galben-aurie iar dorinţa împărtăşită este de a fi însoţit de iubita sa, în sărutări şi îmbrăţişări se dovedeşte a fi doar visul candid, curat şi frumos, aşternut în versuri peste frunzele ruginite… Registrul romantic în care se plasează cu dăruire şi obstinaţie autorul include şi melancolica ploaie, prilej care îi înfiorează şi cutremură fiinţa poetică zămislitoare de alte şi noi nostalgii. Din nostalgice doruri şi tristeţi, poetul revarsă cuvinte picurate din roua sufletului peste implacabila trecere a timpului ce devine o sursă de amintiri dureroase pline de îndoieli cu întrebări fără răspunsuri. O poezie densă plină de trăire în registrul romantic printre imaginea iubitei: Eu te-am iubit dintotdeauna, Femeie-ntruchipată într-un vis…amintiri şi doruri ce nu pot fi decât împărtăşite în arderea lor mistuitoare.
În alt plan profund uman, prietenia dintre autor şi poeta Mariana Gurza, legați de același dor şi durere: ţinuturile înstrăinate ale Ţării Moldovei, Basarabia şi Bucovina, s-a cimentat în timp… Dragostea pentru rădăcinile dragi, s-a reflectat spre bucovineanca ce nu are astâmpăr, tânjind după dulcea Moldovă de nord. O chemare comună pentru cei doi poeţi, o prietenie trainică între un basarabean, Daris Basarab şi o bucovineancă, poeta Mariana Gurza.
De ce nu?… aceste poezii sunt închinate metaforic celor două ţinuturi moldoveneşti. Imaginea frumoasei şi tinerei bucovinence apare constant în visele poetului, întâlnirea putând avea loc doar în versurile poeziilor sale…
Onorant acest sentiment al autorului, dorind să-i aducă poetei neliniștite un zâmbet, un dar de suflet, un fel de omagiu, ca mângâiere pentru destinul frumoasei Bucovine.
Emilia Dospinescu Ţuţuianu
(Prefața volumului Postume vii… de Daris Basarab alias Boris David, Editura Mușatinia, Roman, dedicat poetei Mariana Gurza)