Adrian BOTEZ: Întrebările ființei meteorosensibile (versuri)
ÎNTREBĂRILE FIINȚEI METEOROSENSIBILE
de ce mi se-ntâmplă – Cele Rele – numai mie ?
de ce-s confundat – pe-orice Drum – cu Vița-de-Vie ?
de ce dau numai de Nebuni – fără Loc – Șah și-Ntrebare ?
de ce stau cu Capu-n Burlan – și cu Picioarele-n cu Totul-Alt-An ?
de ce – când îl scot din Burlan – și-l arăt Razelor-Filigran
Capul meu nici Ochi ori Gură – nici Minte – măcar – nu mai are ?
tot așa – pot să-ntreb Sfincșii – ori Vântul-Stârnit-Dinspre-Mare
căci – orișicum – tot ăla rămân – cu Soarta-Necată-n Pahare…
nu te duce la Plită – când e Foc de Altare – ci umblă – pâș-pâș – în mână c-o Lumânare
din Loc în Loc – pe unde-i mai Lugubră Umbra – dar Zarvă-i de Sărbătoare…
…am învelit – cu grijă – Cavalerul de Pluș
le-am făcut Meduzelor – regulat – Duș
am făcut totul să rămân Copil – dar iată-mă-ncovoiat și Bătrân
înfipt în toate Durerile Lumii – și cu Sufletul – SPÂN !
…e-o vreme când Soarele divorțează de Lună
și-atunci nu mai afli Rost-la-Viață – ori – în Munți și Pădure – CUNUNI…!
***
BOMBARDAMENTUL CU GOGOȘI S-A INTENSIFICAT
Bombardamentul cu Gogoși s-a intensificat
disciplinată și bovină – mestecă Lumea-Turmă
(…pe Străzi și-Acasă – -n rânduri !) – doar Rahat :
să-i pese – cui ? – de Criză și de-Apocalipsă ? – …ea în Haznale scurmă…
…că-am fost și Împărați ? – …sau doar Geamgii și Lustragii ?
totuna-i –când Știința toată – ți-e scrisă pe Gingii…
…așa s-a scurs Istoria Planetei și a Țării :
de Răstignirea Perlei să nu știi : Moda-i… ”Nisipul Mării” !
din cracă-n cracă-am coborât – ajuns-am Cârtițe de-Orbire :
precum în Cer – așa și pre Pământ – să nu știm a Citire…
toate-Alfabetele se scurg – în Fose Septice Anume
totul – pe Internet – e programat : Furajul n-are Nume…
…Hristoase-Doamne – nu te-nghesui : Autobuzul pleacă…
cată-a dura – din nou – în Infinit – Lumina Sfântă – dar SĂRACĂ…
***
CÂINE BĂTRÂN
Câine Bătrân – năpârlescu-mi Părul peste tot
Părul – pe mine – a-l ține – nu mai pot…
s-a iscat – în el – o Furtună-Ngerească
și zboară – plutește înalt – nimeni să nu-l mai zărească !
am – în juru-mi – o Aureolă-de-Păr – Sfântofilă
ce se-ntinde prin Casă – pe Pajiști – prin Clorofilă
ba se amestecă – blajin – cu Pădurile și Munții
ajungând și-atingând Stelelor chiar Toiul Frunții…
cum vorbesc cu Propriul-Meu-Păr – Dezertat ?
cu răbdare – răbdare – și foarte civilizat :
el îmi răspunde-n Reverențe Caracatiforme
iar eu nu mai întreb – de nimic – acest Fenomen Păros – cu Raze-Uniforme…
…țineți minte : veți ajunge – toți – la fel de Sfinți ca mine
Bătrâni și Neputincioși – dar cu Soare prin Vine…
să nu vă opriți – cumva – din năpârlit !
mai bine trântiți – zdravăn – Capacul – peste Oala-de-Gândit !
năpârliți – năpârliți – Luminos și Sfânt (…ca ca orișice Javră-de-Câine…)
că e din ce în ce mai Sus – și e Bine !
***
LA PARADĂ
Pișpirică – la o parte : acum – trec Sfinții și Munții
și nu mai fă atâtea prezumții
de Paradă – când nu ești decât un Păduche
scăpat de sub o claie de Păr – cu Muche !
învățați Respectul-de-Cer – Năpârstocilor
că – altfel…vă ia Mama Bobocilor !
uite cum Stelele – generos – se pogoară
să-ofere tuturor – înafara Proștilor ! – o Scară…
…Sfinții-Părinții și Munții : ce Paradă Rară
cum Căcăcioșii noștri nici nu visară !
…mai deoparte – zâmbind unui Gând Amar
așezat pe-un Bolovan – stă Hristosul precar :
reflectează (…alungând – cu blândețe – -un Bondar…)
ziceam : reflectează Crist – cum nimeni n-are habar
că Roata Lumii-i stricată…chiar de Rotar !
…tot Circul ăsta – de circumstanță – la Mal
n-are Haz și nici Rost – fără un PERFECT SALT MORTAL !
***
ABIA DE AZI E-O IARNĂ RĂPCIUGOASĂ
abia de azi e-o Iarnă Răpciugoasă
cu Vijelii – Noroaie – și-o Spârcă-de-Zăpadă
despică Frigul Oase – arde Case
și tot ce e becisnic – lui i-e pradă…
a pustiit și Străzi – și Funduri-de-Păduri
a spurcat Ape – de-au rămas Lătùri
s-a zgâlțâit și Clampa de la Rai
de-atâta Danț Satanic – și de-atâta hai…
stau ghemuit sub Zdrențele de Gânduri
și-ncerc să peticesc o Viață fără Rânduri
dar nu se poate scrie Cartea-mea-de-Căpătâi :
se-ncurcă între ele – Rimele Dintâi…
…când Vijelia-n Stele va face pe Nebuna
aștept Ploaia-de-Foc : mistuie tot și-ntr-una !
***
ORICE-AȘ VREA SĂ SPUN – NEBÙNII VOR RĂSTĂLMĂCI
orice-aș vrea să spun – Nebùnii vor răstălmăci
și chiar mai mult decât merit – mă vor umili…
singur să fii – cu Poveștile tale – jignitor de Alcore
vei sfârși devorat – prin Sloveniri Carnivore
e ca și cum n-ai putea să te miști
făr’ de-Avocat – căci altfèl – totul riști :
riști să te-nchizi Torționar – când tu ești doar Vegan
riști să fii zvârlit în Paner – ‘olalt cu un Prost și-un Mârlan…
taci – între Oameni Zurlìi : nici măcar Rugăciuni
să șoptești : căci Toate – la ei – sunt Minciuni !
doar ce grăit-a-Imbecilul – Șef și Bancher
e-un Templu de Raze – chiar Raiul din Cer !
…în Lumea de-aici – ori ești Mut – ori ești Surd
ori Bogat să-i muțești ! – …ori Sărac și Absurd…
***
NIMENI NU-MI ÎNȚELEGE REVOLTA POVEȘTILOR MELE
nimeni nu-mi înțelege revolta Poveștilor mele
toți mă urăsc – pentru că văd pân’ la Iele
toți mă urăsc – pentru că vreau Rânduială și Rost
toți mă urăsc – pentru că n-am dezertat – încă – din Post…
Spiriduși-Moși – Ondine – colcăie-ntre Rime și File
Salamandra-mi nu arde – nici în Ură ori Mile :
m-azvârliți de pe orișice Astru – din Carte – în Noapte
dar eu mă întorc – ca Albina – -ncărcat de Miere și Șoapte…
degeaba-așteptați Prohodirea-mi sub Brazi :
Trei Cavaleri au venit – din Stele – cu-Ucaz
și Munți-s în Flăcări – în Platoși se-nchid Inorogii
neostenit – Cornul lor Alb străpunge Negrele-Orlogii…
…nu mi-e prieten vreun Om ? – Frați îmi sunt Duhuri :
singuri se scriu ele-n Cartea-mi – mazilită la Vulturi !
***
DOINA MĂRGĂRITARULUI
Mărgăritarul din Scoică
strigă-ntr-una după Doică :
dar la Pruncii Cei de Rază
n-afli Doică – ci doar Groază !
ies din Valuri – iar și iar
în Dinți cu Mărgăritar
să fugă Ursita Rea
poa’ s-o lumina și ea…
n-am nici Casă – n-am nici Masă
doar un oaspete de Vază :
Năcazul șede la Vatră
parcă-i Dumnezău de Piatră !
desfac Dinții : Sfinți Părinții
vin la Vatra-mi – Ei – Cuminții :
s-oglindesc în Mărgărit
și învie – de-au murit…
cu Puteri de la Adânc
fudulul Năcaz mi-ți frâng
și-l azvârlu drept în Foc !
…poate trezesc vreun Noroc…
de-aceea nu mă despart
de Mărgăritar Nespart
și-oi da din Lumina lui
Orbului – Săracului…
…faci un Bine – vin Albine
și o scară de Gherghine
să ajungi degrab’ la Cer
fără de opinci de Fier
de faci Rău – chemi un Dulău
Negru Tare și Șelău
cari de duce între Dinți
pân’ la Smoalele Fierbinți :
nu-l mai vezi pe Dumnezău
doar o cioată de dudău…
***
PIERD ZILELE – ZESTREA LUI DUMNEZEU
pierd Zilele – Zestrea Lui Dumnezeu
și – una câte una – se scurg în Rigolă !
cu ele – -mi pierd și Vocea mea de Zeu :
îmi scuipă Lucrurile – îndârjit – Alura mea Frivolă…
nu trândăvesc : privindu-mă – înțepenesc
cât de-asincronic ființez în Lume
cât de nepotrivit – ba chiar grotesc
m-am nimerit să tulbur o Genune…
nu-mi fost-a-n Gând să stingheresc :
se saltă-n cârduri – Ciori – când mă zăresc
convins sunt : Fantoma mea de-ar scoate un Cuvânt
Păduri și Munți și Ape – intra-vor sub Pământ !
…privesc – în Nopți Împărătești – spre Stele multe :
n-o vrea – de milă – vreuna – -ntr-însa să mă mute ?
***
PEREȚI
cad peste mine – din Pereți – ca din Mașina Gunoieră
Ologi și Ciungi – și Orbi și Arși – Smintiți și Paralitici…
mă rog – sunt – toți – Vechii-mi Colegi și Frați de Etajeră
cari mă sufocă – azi – l-Autopsia mea – cu Ochii Analitici…
Pereții explodează-ntr-una – Nevrednice Pelicule-ntre Vremi
Pereții nu te apără – ci-ți pun Căluș în Suflet – când Somnul vrei să chemi…
Pereții explodează-ntr-una – crispând pe Boul-Cuget
Tone întregi de Musafiri – rememorați ca Muget…
Pereții îmi trimit ‘napoi (…o Minge Aruncată…)
cele mai crunte Schilodiri – Victorii Fulminante
pe care Măcelarul-Zeu – ”Mânecă Suflecată”
le-a obținut – în Mii de Ani – prin Temple-Variante…
…sunt Frații mei – convulsionat vomați – de Sărbătoare
prin Amintirea din Pereți : Pereții Abatoare…
…acum – l-Autopsia mea – vin Duhul să mi-l fure
să-mi ia și Carnea – ca Palton : Zombies ce vor să-ndure
din nou – în veci de veci – Amin ! – SPERANȚELE IMPURE…
***
MUSTRARE ȘI ÎNDEMN CĂTRE DUMNEZEU
de când Te tot slăvesc și tămâiază Pământenii – -n Toamne
Ți s-a suit la Cap – și Ție – Doamne…
Tu și cu Sfinții Tăi – alcătuiți o Haită :
uitați – pe la Sărmani – să mai dați câte-o raită…
da – avem Vine : Crimă – Trădare și Ticăloșie
dar noi : O CLIPĂ ! – Tu : O VEȘNICIE !
mai lasă Drâmba Ta Divină – la hodină :
pogoară-Te – din Cer – pe ale noastre Răni – și-alină…
nu Te-am rugat de Viață – Moartea-i izbăvire !
dar dă-o când trebuie – nu după amintire…
ești Mitocan – cu toată Frumusețea – Tânără Făclia !
…deși – la Facerea de Toate – Ea Ți-era Fudulia…
…nu schilodi – trăda : căci de-astea știm preabine :
vino aici – pe Prispă – să mai grăim cu Tine…
***
NU GRĂI DE VII ȘI NICI DE MORȚI
nu grăi de Vii și nici de Morți – când Cavalerul trece pe la Porți :
Sufletul se-ncheagă – din rece – tot mai rece : dispar Ierni-Sorți…
și – bàrem – taci ! – când trece Busuioc :
Ceata-cu-Altar de Foc – drept la Mijloc…!
…se-ntâplă-atâtea – între-un Hotar și Altul
Circul dispare : rămâne – pe Cer – Saltul ;
simți – printre Degete – Rozàriul cum declină
se umple de Parfumuri – Văzduhul de duzină…
…e-o Seară surdă – -amară și stingheră
nu știi ce Flori să potrivești la butonieră :
un Scai și-un Spin se ceartă pe-un Suspin
dar dinspre Taina-de-Tărâm – Lumini de Crin tot vin – și vin…
…ce-i de ținut în Buzunare ? – ce Concluzii
să tragi – după o Viață de Iluzii ?
că a trecut – prin Gară – -un Tren-fără-Semnal
iar Cavaleru-a fulgerat – spre beregăți – Pumnal…
…porniți spre Țara de-unde vine Busuiocul
și nu mai dondăniți – că n-ați găbjit Norocul…!
***
LA EXECUȚIA MEA
la Execuția mea – s-au tras
asupră-mi – toate
Gloanțele Lumii
am smuls – din mine – fiecare Glonț
Patriotic – le-am adunat – pe
toate – cu mare grijă – și
am durat – din ele – un
Palat : un Palat
înalt… – înalt… – …că mă uit – din balconul
Palatului – la
Soare și la
Lună – de Sus în
Jos
…Seara – târziu – strâng – între Două
Degete – Carnea-mi Răstignită – și
storc (ca pe Lămâie) – pe rând – Sângele – din
fiecare Rană – peste Capetele lor
Bălaie : ale
Soarelui – ale
Lunii – ale
Stelelor…
***
DIN GALAXII ÎN GALAXII – AM NIMERIT ÎNTR-O LATRINĂ !
din Galaxii în Galaxii – am nimerit într-o latrină !
Ceasul de Mână e de vină : a repornit Lumea Bătrână…
sunt obligat să-mi scot – din Suflet – Grenadele de Gelatină
s-arunc în Aer – Facerea Cretină !
…care intrase – de mult – în Carantină…
împușc și mitraliez – fără-ncetare – căci n-am Tavan ori Dușumele
(…să mă susțină – oricât ar fi ele de rele-infidele…!)
și nici măcar Pereți – de Apărare – la Casa mea – clădită – făr’ Zăbrele
de voie-de nevoie – între Stele…
…înconjurat de Cerul Explodat
eu chiar în Constelații – M-AM CAZAT !
Maestru de-Artificii și Canale
m-am instalat pe Cruguri Liminale :
Chipu-mi – bronzat de Foc și Funuri Bacanale
vi-i Noul Dumnezeu : ce dacă-i șubred ? – …are Prezențe-Astrale !
…pe mine – Pictor de Cratere Înflăcărate
să mă slăviți ! – …plătindu-mă ÎN RATE…!
***
PE ÎNSERAREA VOCII – I-AM SCRIS LUI DUMNEZEU
pe înserarea Vocii – i-am scris Lui Dumnezeu
spunând în care Locuri – Pescarul am fost eu…
i-am scris despre Tovarăși – ce – rând pe rând – pierdui :
Punct pus-am unde Soare apune după Grui…
nu am trădat pe nimeni – dar Singur mă găsesc
Bătrân – Sărac – eu – Trist – mă iscălesc :
o Cruce-n loc de Nume – o Lacrimă – Pecete
și – iarăși – între mine și El – se-nfìripă-un Perete…
dac-am fost sincer – și iar Te-ai supărat
nimic nu te ridică : rămâi Rege-Nghețat…
dar dacă vii în Țundră – cu mine – la Izvoare
Făptura se-Nnoiește – cad Ultime Zăvoare…
…ca să Te știu pe Tine – am Florile-n Grădină :
le urmăresc Capriciul – și mai semnez o Vină…
***
EU – CASA MEA
vulcani erupând : rănile Soarelui
ale Lunii – Stelelor-Logostele
ale Cereștilor Iele !
aceste Explozii Cosmice sunt Casa Mea
clădită din Mega-Împușcături Uranice și…de neoprit
Suitoarele Manolice Schele
Suitorul Zenit !
mereu Mai Departe – mereu Mai Înalt
până devii
printre Sfinții-Cei-Vii
Suprema Stea
Suprema Explozie – Văpaia-Mir
Supremul Delir :
da : EU – CASA MEA !
…dintre-Mpușcături – fac un Salt
de Psalt
și sunt – senin – Candelă-n Grădina Privirii !
…au venit – deja – la Prăznuirea Facerii
Veșnic Prefacerii :
Zeii – Poeții Iubirii
Principii Firii
și – pieziș – pe
furiș : un
Scripcar Sărac :
e Fundul de Sac !
***
INEFABIL
inefabilul unor
câmpii proaspăt bombardate
duhurile – în cete de
aburi zdrențuiți – se
întorc – ostenite de așteptare – la
colibele lor – din
”Champs Élisées”
***
ABSENȚĂ ȘI PREZENȚĂ
Absența e mult mai
evidentă (îți sare drept în
ochi !) – decât
Prezența : când constați că
UNU – pe care te bazai ca pe
Tata – nu-i unde-L
știai – că-L știai ! – apoi te pui
zdravăn – pe-njuratelea – de-atâta
Exasperare – și
Frică…
de Ceilalți – de ăia prea
mulții și enervant de
prezenții – nici că-ți
pasă – nici măcar nu te
sinchisești – cât de cât – de
ochii lumii…!
și de ce ți-ar
păsa de ei –
Mulții ? – ce Lucru
până pe-acolo de
Mare și Folositor – ți-au făptuit – cu ce te-au
Blagoslovit – Loazele astea
Murdare și
Gregare ?
***
E UNU’
e Unu’ – pe Strada
mea – care arată – de parcă
ține locul Altuia
mereu am impresia – când îl
văd – că
numai dacă m-aș uita după vreun
Gard – ceva – s-ar putea să-l
zăresc – pe el – cel
Adevărat – ghemuit – acolo
ca un Răufăcător – care se
ascunde…
..dar Garduri – pe Strada
mea – nu mai sunt
Demult…
***
DOINĂ DE PRIMĂVARĂ
dă-mi Maneta de la Cuc
să v-arăt unde mă duc :
mă duc pe la Pierzii Vechi
ca să-i tragem de urechi
și mă-ntorc la Pierzii Noi
cu perechi de Șoareci Goi…
ară – ară – Șoricel
până stă Vântul nițel
ară – ară – Șoricioi
numai noi am rămas Boi…
tumba – tumba – Șoricel
Soarele-i cât un Vițel
tumba – tumba – Șoricioi
că de încălzim la Sloi…
am venit să dispărem
vom pleca – să nu vedem…
Țara-i mare cât o Vacă
bună-i numai ca să placă
este cin’ – slavă! – s-o mulgă !
nu noi – cei Dungă pe Dungă…
țara-i bogată în Ugeri
a chelit de când vin Țuțeri…
stă frumos – în fața lor
și-a făcut Clopot Color…
și se tot dă – Tuturor
se dă pe-n Calculator…
dar nu nouă – pe tânjeală
și care mâncăm trânteală
ci Străinilor-de-Hoardă
ce-au întins – de-au rupt o Coardă…
de când s-a rupt Coarda Noastră
ne cântă Cioara-n Fereastră…
și ce dacă ? – las să cânte
că mai e loc de Morminte…
…în poala Lui Dumnezeu
lăfăie un Derbedeu
ce-și dă aere e Zeu
și-ncalecă țări – Mereu…
Dumnezeu îl tot răzgâie :
rămâne din Glii – Tămâie…
***
NU TE CHINUI – SURATĂ
nu te chinui – Surată
că mai vine Moartea-o dată
și de a uitat cândva
are-acum Memorie grea :
Memoria și Tidva
asta o cam știm – câțiva…
stai în Curte – nu privi
o s-auzi când o veni…
să te faci mică-micuță
să te vâre-n Vrăbiuță…
și să-ți strângi toate-ale tale
să nu te-neci în Haznale…
Cei Bogați așa pățesc
de-asta-ți zic – și nu-ți plătesc :
plătește-ți tu Vama Văii
să nu te urle Dulăii…
plătește-ți tu Vama Apei
să nu-ți sară Dopul Groapei…
***
TRECE-O NEGURĂ PRIN STELE – ȘI DISPARE LUNĂ
trece-o Negură prin Stele – și dispare Lună
trec – și eu – printre Zăbrele – o Subțire Strună…
tare-i bună vremea asta de murit
Stelele s-au pus – deja – toate – pe clocit…
bate Vântu-n struna mea – Cântecul s-adună
Îngeri vin s-asculte-n Munți – o Doină Nebună :
și – de nicăieri – deodată – Ștergar de Lumină
se așterne… – …și privesc Lumea cum se-nchină…
vine El – Hristosul meu – deznoadă-orice Beznă
vine El – Hristosul Viu – cu Piron în Gleznă…
vine El – și Crinii râd – cu Raze Lehuze
Munții murmură-a Minuni : vin Turme Hurmuze…
…ce vă tot mirați – Ortaci ? – am – și eu – o Noapte-n An :
nu-mi bocesc nici Placul – nu-nfloresc nici Van !
*
trece-o Negură prin Stele – Timpul mi-e Colac :
nu-ndrăznește-a veni-ncoace – nici măcar un Drac !
***
NU-I PUNEM ÎNTREBĂRI SUFICIENTE – DOAR CÂRTIM
nu-I punem Întrebări Suficiente – doar Cârtim
nu-L Iscodim – nici Drept în Ochi nu Îl privim
Curaj n-avem – în Rane – ca-n Mituri – să citim :
nu suntem Proști de tot – dar nici Deștepți deplin…
pieziși – Îl cântărim în Suferință
nu-L întrebăm deschis : ”ne-ai pedepsit cu Moarte și Căință
dar și cu Bătrânețe ? – și cu Neputință ?
Chinuri Umilitoare ? – L-ai întrecut pe Rău !
Doamne – prea mult ! – fii Drept – iar nu Călău !”
…de ce ești Laș – tu – Oame ? – nu vorovești cu ZEII !
doar din același Duh sunteți croiți – cum Leii !
asumă-ți Dialog și Cântec – și mergi la Dumnezeu
chiar dacă-L iei de Piept – e Dumnezeul tău !
…degeaba lâncezești în Spuză – și nu m-asculți :
cu toții vom rămâne și Proști – dar și Desculți !
***
ÎN ZORI DE ZI
în Zori de Zi – Condamnatu-i spânzurat :
să nu vadă Soarele – că-i deja ambalat…
…Trapa când a căzut – el fu decapitat…
…în fața Adevărului : Deplin Nevinovat !
…Sânge-Gheizer explodează – Târfa după ”plăși” se trage
Gloata – groasă și-mpuțită : de extaze – RAGE !
Bestia Umană – Amoebe-Nsetate
sunt satisfăcute : s-a făcut Dreptate !
…Bacil Uman – nu ești în stare Viață să dai
unui Fir de Iarbă – Tufei de Susai !
”nu putem da Viață ? – hai la Măcel de Moarte !
în Cer și pe Pământ – dăm – de la Semeni – Sânge – Parte peste Parte…!”
…nu bateți Capul – cu Bine-Rău – nu mai căutați :
de vezi Doi Căcați mai umflați – de-acuma știi : -s Iluștri Magistrați !
***
TRANDAFIRII SUNT MORȚI – CU EI MOARTĂ-I ȘI EA
Trandafirii sunt morți – cu ei moartă-i și Ea
n-am știut să iubesc – n-a știut Ceas-de-Nea…
departe – un Clopot mă-ndeamnă să plec
Inorogii-Podari nu-mi dau drumul să trec…
Trandafirii sunt morți – țin Cranii în mâini
dar Crist înmulțește și Peștii – și Pâini :
sunt Rege-n Ținuturi Polare – Înalte
Ea n-a știut de Tărâmuri : că-s Alte – și Alte…
Coroană-s strânși Munții – -am rămas Căpătâi :
Regele-Ascuns grăiește-n vârtejuri : ”rămâi!”
e bizar să fii Rege al Regelui tău
să-l slujești cu Credință – și-n Bine – și-n Rău…
…sunt Crai – scot Lăuta să-i cânt Lui Hristos :
dintre Strune – cum Cântec : Ea iese – Frumos…
…și e Pace – Iubire – Minuni pân’ la Os…
***
PUR SAU IMPUR – CE IMPORTANȚĂ ARE ?
Pur sau Impur – ce importanță are ?
Focul de Sus arde-orice Amânare !
fii Om – Acum ! – iar nu când e Poruncă
nu Răul face Rău – ci când – din sine – Totu-aruncă !
grăbește spre un Drum de Omenie
spre Drumul care duce spre-Armonie :
tu ești Lăută : lasă Struna-a spune
ce ai făcut – vei face – vei supune !
alți Ochi nu-ți cresc – Orbule din Născare !
înalță-te-n Lumina Cea mai Mare
unde nu-s Îndoieli – nici Labirint de Ziduri :
ieșit din Timp – ieși dintre orice Riduri !
…Acolo e oriunde nu-i Aici :
și doar Acolo nu e Lanț : topești Verigi…!
***
ÎNTR-O COROLĂ A INTRAT O ALBINĂ
într-o Corolă a intrat o Albină :
s-aștept între Aripi ? – s-o chem ca să vină ?
dau Coroană Petalei – prin Focul din Rimă :
nu-s Șerpi Luciferici – furișați în Stupină !
Miri de Mieri – arătați-vă Inima Plină !
Albină ascunsă-n Grădina cu Flori :
golitu-s-a Cerul de Ultimii Nori
iar Răul se-oprește – lovind Primii Meri :
Petale împrăștie : Înaltele Seri…
Complici de Albină – Complici de Grădină :
suntem Cavalerii ce nu mai suspină :
meniți a fi Mirii Singurătății
să învie Imperii – dând Leacuri Cetății…
…Albina – Copilul – Cavaler și Cetate :
e Cartea-Hristos – trezind – în Colindă – pe Mumă și Frate…
***
———————-
Adrian Botez
