Adrian BOTEZ: Nu știu să-ntâmpin – zâmbind – nenorocirea (stihuri)
BOLI
scoate Crai Nou din creion :
oreion
afiș de pus în rai :
guturai
locomotivă-n cap
boli de satrap
bagă-ți în fund zebră :
febră
viermi de lepră
pojar de stele
între umeri de manèle
…cinism cu clopoței
boli câte vrei…
A FOST O COPIE DIN MINE ÎN VITRINĂ
a fost o còpie din mine în vitrină
n-a cumpărat-o nimeni – extatică urină
și reni treceau – prin hornuri și prin poli
urși albi mi-au fost trimiși – drept muieratici soli…
a fost o còpie din mine și pe Marte
dar s-a-ncurcat chestiunea – tot la pașapoarte…
e bine să mai cazi din rai-serai
petreci o dimineață-n parcul Guturai…
mi-am strâns – sub braț – aproape orice còpii
și-am devenit un star – ignor Esòpii :
am devenit paiață – m-am prefăcut frigidă
ieșit-am din terestra mea firìdă…
…spuneți ce vreți – eu sunt la post – de mult
și masacrez tumult după tumult…
***
CEAI DE TEI – DACĂ MAI VREI
ceai de tei – dacă mai vrei
e-n dulapul cu evrei
dacă vrei chiar maioneză
e în lampa portugheză
e-atâta ordine – mistèr
apuc cadâne de mâner
e-un ghibirdic – pe-aici – sub șa :
dacă-l găbjesc – îl voi mânca
trec în revistă regiment de stele
obțin metempsihoza fricii mele
trece și soarele – scalpat :
e numai bun de scărpinat !
***
NU ȘTIU SĂ-NTÂMPIN – ZÂMBIND – NENOROCIREA
nu știu să-ntâmpin – zâmbind – nenorocirea
deși tovarăș de drum – tare ades – mi-a fost…
hulesc – înjur – vijelii-fulger isc în toată firea
și tot așa făcând – pierdut-am orice rost…
cutreier – ne-mpăcat – lacul cu lebezi negre
și sparg oglinzi – cu slovele de ură
din mine-a mai rămas un pumn de zgură :
deasupra zgurii – crescătorìi de febre…
…nu știu să-ntâmpin – zâmbind – nenorocirea
într-un hățiș de vorbe – chiar Limba am junghiat-o :
toți diavolii – pe rând – citesc – râzând – psaltirea…
…eu – mut – te-nchipui Oarbă – Soartă-Disperato…
…nimeni presară flori unde-au căzut Trei Cuci :
învață să mori singur – cum singur urci pe Cruci…
***
IARNA E BLÂNDĂ – FRAȚILOR
asta n-am înțeles eu – și cu mine
toți Bătrânii Oameni : că vine Iarna…
ne-am smiorcăit – penibil : „…s-a răzgândi – Vădana” !
dar Leagea-i scrisă-n Stele – -n Sânge – Apă – în Jivine…
n-am nevoie de-un Grădinar – înalt și gros
mătăhălos – buzat – posac și păros !
vreau să stau – în Lumină – sub Umbra de Pom
și să murmur – extatic – silaba Cuvântului OM !
…iarna e blândă – Fraților : în sfârșit
e Liniște – ca-ntr-o Catedrală în care
toate Cele Sfinte – Sublime – s-au săvârșit :
nu mai e de căutat ori pierdut – Cărare…
…Misterioase Bufnițe stau deasupra de zare :
în gheare – pentru Fiecare – țin Lumânare…
***
FII VREDNIC DE CRIST : ÎN ZARVA ZARAFILOR NOI – DOAR EL TE ASCULTĂ…
miroase-a iarnă – miroase-a sfârșituri
miroase-a dezvățuri : noi jocuri – rătăciri și ținuturi…
nimic n-a mai trage în jos – Dor și Ființă
Munții s-apleacă a Nuntă : aflat-au Noi Miri – Noua Putință…
nu sta pe gânduri și nu stinge Focul :
în prag va veni Vestitorul Fierbinte !
nimeni – în lumea ce-a fost – nu-ți ia locul :
care pe care cercetează și minte…
…nu va fi altfel – va fi tot o lume
în care s-or umfla înțelepți – dar și glume !
doar când treci – desluși-vei o ceață –
…în rest – și acolo-s tot Zori – și tot Piață…
(…Vânzător Econom – nimănui și nicicând n-ai știut
să-i umpli o Viață-Epopee… : n-ai știut – sau n-ai vrut ?)…
…nu-ți pară rău : învățat-ai – aicea – la Scripcă
sodom evanghelii : Armoniei tremurat-ai o Aripă-Șipcă…
…și lumi se pupară – bețivi vagabonzi :
ceea ce-nseamnă noi crime – schilozi…
*
Palatul de Brazi va fi ochi plin la Nuntă :
fii vrednic de Crist : în zarva Zarafilor Noi – doar El te ascultă…
***
NE BĂLĂCIM ÎN RUGĂCIUNI PRIPITE
ne bălăcim în rugăciuni pripite
dar niciodată noi nu credem în ispite
dar niciodată El nu dă târcoale
să-ncerce – între dinți – vorbele goale :
de-ar fi de aur – s-ar isca și Focul…
a devenit „de societate” chiar Norocul :
Scripcare – Armonia a murit
și Slova – și Cuvântul – s-au scrumit…
de labirinturi fără Ariadne sunt strivit
sunt sufocat de constelații – potopit…
Atlantul Translucid nu s-a oprit :
se năruie – sub noima-mi – orice schit…
…o – Logos – șlefuit – de zei – Văpaie :
iar ai apus – cu faraonii – -n piramizi-noroaie…
***
VORBA ‘CEEA…
nu trebuie să vii la mine – mereu – cu
Noaptea-n cap : poți să pui – în
loc de
Noapte – o linguriță de
zahăr – sau de
miere – ori de
petrol – o mână de
mălai – ori
un șomoiog de
paie… – …sau – mă rog – fie chiar și un
dram de deșteptăciune – ori – cum i se mai
zice : “glagore”…
…mmm ? – se
poate ? – mai exact :
poți să mai modifici
cevașilea – pe la…
Vorba ‘Ceea…?
***
ADUS-AM – ÎNDÂRJIT – PE CORABIE – CRUCE
adus-am – îndârjit – pe Corabie – Cruce
la Prora-am aprins – smerit – Lumânarea
de la Cârmă – Crist nu-ncetează-a scrutare tot zarea :
Călăuză-i ce știe unde ne duce…
ne-mproașcă Spumă de Valuri
departe-s atât de râvnitele Maluri
dar noi știm : vom ajunge pe Cale !
…nori se ciocnesc între ei – goale antale…
încruntați – Matrozii Puterea-și încearcă
și Harul – purces din Ideea de Arcă :
eu sunt doar un Mus – pripășit ca un Vierme
dar simt : vremea grăbită preschimbă în Fluturi – devreme…
…pe Margini de Minune – cresc Noile Cărăbii :
bătătorite Mâini – prefac Lumina-n Săbii…
***
GÂNGĂVEȘTE UN NĂUC :
gângăvește un năuc :
drept la Fluturi să îl duc…
…dar e Iarnă – Crisalidă :
Timpul mușcă – aspră-Aspidă…
las’ să vină Primăvara
când se suie-n Cer – cu Scara…!
…mi-e că de o prinde Viață
o s-o ducă drept în…Piață !
***
VEȘNIC MISTÈR TRĂIM – CU-A NOAST’ FIINȚĂ
veșnic mistèr trăim – cu-a noast’ ființă
nicicând n-om ști ce facem – de ce facem
căci toate par în rânduire – cu-elocință :
nu știm – însă – de ce atâtea tragem…
da – tragem – după noi – Gunoi de Fapte
din care – poate – undeva – durează-se Palate :
tot ce-azvârlim din noi – banal și printre șoapte
se-nalță-“acolo” – grosolan ori îngeresc – ca Zigurate…
de-aceea voi a-mi îngheța – gest și cuvinte
căci nevăzute duhuri mi le fură – pururi
și-alcătuiesc – dincolo de morminte
străină viață-a tot ce n-am păzit – rotund – Contururi…
…nu vă mai dau ființa-mi – ca NESTEMAT REBUT
căci vă-ntăresc – astfel – Duplicitare Duhuri – SFÂNTUL SCUT…!
***
CARTEA DESPRE LUMI VIITOARE
tot viitorul Lumii stă-ntr-o Carte :
depinde – cu Viață și cu Moarte – cum Fila i-o întorci
cum știi citi și luminà – cu Roua Răstignirii – Slova și Fila – fiecare-n parte
cum știi culca – pe Filă – Mii Stele de Proroci…
depinde să nu uiți aduce – cu smerire – Munții
acolo unde se boltește Graiul Dezvelirii Frunții :
Cartea vorbește – cu Piatră – Apă – Foc
dar Vorba-i Însăși Icoana Lumii Viitoare… – …iar nu joc…
…în Cartea Lumii – Frații se sărută :
Cristal și Scorpion – Lună și Soare – “LIRA-AJUTĂ”
îmbrățișează omu-a cărui inimă se zbate
nu pentru sine : pentru Matrozul-Frate…
…mai bine-nchide Cartea și uită să citești
decât să mânii Fila-Soartă – ori Slova Firii s-o rănești…!
***
S-A FOST RETRAS – ÎN COLȚUL LUMII – CRIST
s-a fost retras – în Colțul Lumii – Crist :
îi lasă pe Arhangheli – cu rândul – să s-adape :
căci Sfânt-Fântâna Lumii stă să crape…
vor ști – cu Apa Preabelșugă – ce să facă ? – …El e trist…
El vede că ei n-or ști – nicicând
El știe că – ‘nainte de faptă – -i rost de Gând… :
or – Ei se umflă-n pene – au Coroană !
dar Lumea Apei încleiat-au în MLAȘTINĂ-BULBOANĂ…
…nu v-azvârliți în Toiuri : PUTEREA desfătează !
râde-și – în Sinea-i – însă – de Bieți Sugaci Arhangheli…
Ea e Feroce : SINGURĂ – E TREAZĂ…
…nu de Putere e nevoie – când rotunjești o Lume : DE IUBIRE !
…or – asta nu v-a stat – nicicând – Vouă – în fire…
…rugați Hristosul : Chipu-I să iasă din Genuni !
priviți și-aveți răbdare : DIN MĂRI – ȚÂȘNESC MINUNI !
***
TE DESFACI ÎN FAPTE : OARE CE RĂMÂNE ?
te desfaci în Fapte : oare ce rămâne ?
Umbră de Gunoaie… – …pe cari le vinzi…”grâne” !
noi n-avem Duh nici cât să luăm în furculiță :
mereu ne plac – însă – rotirea-n gol și…”pasărea pestriță” !
…și s-a făcut târziu – Vocea va întreba
dar nu mai știi nici Drumul : “…unde e Casa ta ?”
pustiu – pustiu – în minte și-n urcare :
pe Lună ne trimitem – cu rândul – fiecare…
…stai cățărat pe fruntea-ți – Păduche Solitar :
visezi să chemi banchete – femei – și-un…Lăutar !
pe undeva (cam vag) semeni a fi…Poet !
Voința fără Faptă : amar – Letal Secret…
…dar la ce dracu’-am scris acest sonet ?
probabil că-n Oglindă văzui că sunt…brunet…!
***
CU-MPĂRTĂȘIRE SFÂNTĂ – PRIN ZĂPADĂ
cu-mpărtășire sfântă – prin Zăpadă
lăsați în urmă zgurile de pradă :
doar Steaua Betlehemului vă fie
o Dreaptă Călăuză – o Plină Bucurie
treceți prin Frigul Lumii-Mânăstire
dacă voiți – ceva măcar – a știre :
Hristos e Focul Alb al Înghețării
păcatelor din suflete – și Mării…
Lamura Gheții – Punțile de Valuri
care-ți lumìnă – -oriîncotro – tot Maluri !
Zăpada-i Bucurie – Taină Sacră
extaz de presimțire – din Leagăn pân’ la Raclă…
…Zăpezi-Cristal : liturghisire de Hristos :
e de Lumină – în Ființa-ți – orice Os !
***
FIERB PĂDURILE – IAR MUNȚII SUNT – ÎNTREAG’ – VĂPAIA
fierb pădurile – iar Munții sunt – întreag’ – Văpaia
căci Cuvântul lor – cumplit – judecă-mi odaia…
am trecut de-o Stăpânire – dau de dușcă Alta
nu mai simt pereți în jur : Limba-mi este Dalta !
Lumea asta Viitoare este o-nsăilare
e caricatura-a tot ce-omul nu mai are…
dar – e drept – nici de avut – omul n-avusese :
sufletul îi tace mâlc : așteaptă…S-APESE !
Focul naște din Zăpezi – Apele – din Piatră :
eu aș duce Lumea asta – drept la…psihiatră !
nu e Alta prin nimic – doar prin exhibiții
sufletul să facă – deci – mai multe-exerciții…
…”dar Dreptatea” – -ți întreba “e pe-aici – încalte ?”
“n-am văzut-o și n-o văd – stând pe Stânci Înalte…!”
***
CONDIȚIONĂRILE NOII LUMI
n-ai avut
deci – ce-ai pierdut ?
orice lume ți-ar fi bună
numai să fie nebună !
cât mai tragi – la greutate ?
cât un fulg – cât o Cetate ?
…nici asta – măcar – n-o știi
dar tot faci…”filosofìi” !
apasă – întâi – cât Munte
apasă cât Zbor de Frunte
apasă cât Fluturii
apasă cu Îngerii
dă Foc – pe loc – Frângerii
Frângerii și Plângerii
Rănii-n ‘Naltă Sângerare
dintre Golgota și Soare…
Rugă fii – Noua Născare…!
fie-ți sufletul – Agheasmă
păzind Binele – din preajmă !
din Adevăr – fă-mi Făclie
pentru Noua Terezie
ca Hristosul meu să vie
să s-arate – iar – Hristos
luminând Stâlp de Frumos !
…totu-n lume sune Plin
a Minune și a Crin…!
…doar atunci vei apăsa
(văpăindu-mi Inima !)
când te-i naște din Cuvânt
ridicând – din Om – iar – SFÂNT !
…pân-atunci – ești un cârpaci
jalnic Cerșetor de Raci
care stă – pe la biserici
să-mpută Văzduh – cu Predici !
***
PORNI-VOR – IAR – CORĂBII TRANSLUCIDE
…porni-vor – iar – Corăbii Translucide
Atlanții-Naripați vor fi Matrozii
iar noi – Tereștrii – n-om fi coada-cozii :
Zâne-Minuni mușcă din toți – într-una : SFINTE-ASPÌDE…
vom suferi Voința – dar Suferința-i Velă
Corabia Luminii clintește doar prin Sânge :
da – ne vom răstigni – și nu-i o bagatelă –
Axa Orbirii însă-AȘA vom frânge !
cu Sânge ne clătim – deci – ochii : Nou-Viziunea
va deveni – din nou – Răzbire-n Nevăzut :
Vizionarismul Însuși ni-e Misiunea
Îl vom afla – înfrânți – pe Cristul Neștiut…
…așa se intră pe-unde nu-i Intrare
așa se înmulțesc Lumile Firii : luminând a Mare !
***
SĂ-NNOZI – SENIN – ZILELE BOLȚII – ÎNTRE ELE
să-nnozi – senin – zilele Bolții – între ele
nimic făcând – dar Sângele din Stradă răcnind – mereu : “prezent”
e-o Artă strașnic păguboasă ființei tale de dement
dar admirată – în extazuri – de imbecili fără zăbrele…
“Artistul Găurii din Șvaițer” și “Al Plimbării Între Viduri” :
te-ai “potcovit” cu-o Umbră Falsă – cu tot mai multe Riduri-Ziduri…
…cu cât ieși mai puțin din tine – tu treci – AICI -mai…”genial” !
…încât exasperezi naivii – ce-asudă-onest – încinși-furnal !
…poți trage chiulu-n lumea ASTA – poți fi chiar Zeul Adulat :
da-n CELELALTE-i …“socoteala” : de Dracul – iar – ai cam uitat…
…și uite cum te umflă vânturi – ca pe-o Ciupercă Viermănoasă
și – dintre nesfârșite-aplauze – trezitu-te-ai în…BARCA NOASTRĂ…
…din veci – suntem Ai Clipelor Gravi Paznici :
cu noi – nici amintire n-ai… – …ce să mai zic de praznici…
***
O – DOAMNE – UMFLĂ-NE COCOAȘA CEA DIN STELE
o – Doamne – umflă-ne Cocoașa cea din Stele : iar uităm de Moarte
și-o să ne prindă-n vine cu chiloții
când o veni – pe front – plinind – cu-onoare – ale noastre soarte :
atunci să vezi rușine pe noi – și ciudă : „flatùlo-patrioții” !
cât ține gura – noi urlăm – dement – pe străzi :
“nu-i nimeni mai destoinic la trăire !”
uitând că-aici e doar Gară de Tranzit – fără-Ogrăzi
și-n urmă-ne – lăsăm doar pustiire…
nu știm nici să trăim – nici să murim
(“păi da! – nu toți am fost la PIRAMIDĂ!”)
o clipă FLUTURI… – …VIERMI apoi – vecie ! – târâm
ocean de răni – regrete – și laudă insipidă…
…o ceată de zăbavnici zdrențăroși
trece – din iad în iad – și – toți – tot mai rufoși…
***
RÂDEM CU RÂS DE BUFNIȚI – IAR NU CU BUCURIE
râdem cu râs de bufniți – iar nu cu bucurie
și fiecare simte : nu-i râsul ce-ar trebui să fie…
privim genunea cu ochii-ncețoșați :
ne-am azvârli într-însa – pe loc și ca turbați…
iar beznele ne-apucă – de guler și de-o mână
șoptind că-i mai târziu cu-o Săptămână…
vin morții la Hotar – ca să ne ostoiască
dar noi urlăm de groază : să nu ne zugrăvească !
dimineața-ncepe cu noaptea – mereu
până și Câinelui Pământului începe-a-i fi greu…
nu ne lăsa – Hristoase – la Buza Despărțirii
vrem doar privi – nu Menghina Măririi…
…de n-ar fi Raza – Minunea-Ametist
ai crede în izbânda – feroce – de-Antihrist…
***
Adrian Botez
