Valentina TECLICI: Singurătatea florii de colţ
Singurătatea florii de colţ
Singurătatea florii de colţ
e mama mea,
când urc bolovani pe scara lunii
şi-l sfidez pe Sisif.
Singurătatea florii de colţ
e sora mea siamezā,
conflictul şi armonia acceptārii.
Singurātatea florii de colţ
e fratele meu,
pasārea de foc
hrānitā cu cenuşa deprimārii.
Singurātatea florii de colţ
e fiica mea,
luminā din scânteia jarului
ce încā mā mistuie.
Singurātatea florii de colţ
e iubitul meu,
sonata amurgului,
chemarea oceanului,
arpegiul dorului.
Singurātatea florii de colţ
e prietena mea,
dialogul interior,
vocea care mângâie,
rāneşte, iartā şi tace.
Singurātatea florii de colţ,
singurātatea mea,
când dansez goalā
pe scena ploii,
pe creştet cu halou de fulger
–––––––––
Valentina TECLICI
Noua Zeelandă
20 iulie, 2018