Cuvânt și iubire

DRAGOBETELE

 

El e soare, ea e luna,

Sufletele sunt totuna,

Ea e soare, el e luna

A plecat pe veci furtuna…

Cântă ploaia peste mări

Armonii din multe zări…

Plânge doru-n depărtări-

Umple potire cu flori…

El e ploaia, ea e picuri,

În văzduh sunt numai stihuri…

El e picuri, ea e ploaia-

Inimile țin văpaia…

El e roua, ea e floarea

Dragostea ține culoarea…

Ei culeg zâmbetele,

Azi e Dragobetele…

 

 

BOTEZUL DOMNULUI (EPIFANIA)

 

Astăzi Însuși Duhul Sfânt

Se pogoară pe pământ,

În apa Iordanului

Unde-i Fiul Domnului.

Iară Tatăl cel Ceresc

Întru graiul Părintesc,

Binecuvintează acum

Pe Fiul Său cel Preabun…

Și prin Crucea lui Iisus

Botezul vine de Sus,

Întru Fiul cel iubit

În care-a binevoit!

Epifania-n Treime

Dumnezeu întru Unime!

Binecuvântare-aleasă

De toată lumea-nțeleasă…

Cu Ioan Botezătorul

Înaintemergătorul,

Mielul Sfânt ne mântuiește

Prin Botez- dumnezeiește!

 

 

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL

 

În pustia Iordanului

Stă chiar Sfântul Domnului,

Înaintemergătorul-

E Ioan Botezătorul!

El striga cu glasul mare

Să se-ntoarcă fiecare,

Cu aleasă pocăință,

La Dumnezeu-prin credință….

Se purta-n păr de cămilă,

De păcat nu avea milă,

Ioan boteza-n Iordan,

Nădejdea cât un ocean…

Eu botez spre pocăință

În Hristos e biruință…

El botează cu Duh Sfânt,

Mântuirea pe pământ!

Căci Ioan Botezătorul

Prezise sfânt viitorul:

Prin Botez întru Iisus

Viața este făr’ de-apus…

 

 

CE FRUMOASĂ-I ȚARA MEA…

 

Ce frumoasă-i țara mea

Luminoasă ca o stea,

O iubesc cu venerare

E cea mai frumoasă floare…

Ce frumoasă-i țara mea,

Un contur de catifea,

E grădina Maicii Sfinte

Mai sus de orice cuvinte…

Te iubesc măicuță bună,

Țara mea ca o cunună,

Tu ești floarea florilor

În lumina zorilor…

Neamul te binecuvântă:

Să dăinuiești țară sfântă!

Mamă pentru veșnicie

Să ne trăiești, Românie!

 

 

PARAFRAZÂNDU-L PE DOMNUL MINULESCU

 

Pe scara sufletului meu

M-am întâlnit și eu cu Dumnezeu…

Eu încercam sfios s-ajung la El,

Dar El de mână mă ținea de fel…

Pe scara sufletului meu,

În fiecare treaptă este Dumnezeu,

Când vreau să urc îmi este Camarad,

Iar când cobor mă ține să nu cad….

Pe scara sufletului meu

De-apururi este Dumnezeu,

Și-atunici când pot și când nu pot-

Pe brațe El ridică Tot…

 

 

DOMNIEI SALE, DOMNUL EMINESCU…

 

El, steaua ce a răsărit

Din miezul sfânt al lui Gerar,

Se uită peste vremi grăbit,

Semeț, atent și temerar…

El, voievodul poeziei,

Luceafărul nestins și neuitat,

Privește peste vatra României-

Tărâmul sfânt și binecuvântat…

El, Eminescu Mihail

Poetul cel făr’ de pereche,

Sărută azi ca un copil

Icoana țării în genunche…

Poporul drept îi mulțumește,

Prin ochii lui privește-n viitor,

O țară sfântă simte românește

Prin versul lui nepieritor!

 

 

RUGĂ PENTRU ȚARA MEA…

 

Apără-ne țara Doamne

De vrăjmașii cei văzuți,

Ocrotește-o Tu Stăpâne

De vrăjmașii nevăzuți…

Tu cu dreapta Ta preasfântă

România s-o păzești,

Ea de-a pururi Ție-ți cântă

Imnuri sfinte creștinești…

Apără-ne țara Doamne

De stihiile haine,

Cu puterea Ta apune

Năvălirile păgâne…

Binecuvintează Doamne

Țara noastră românească,

Neamul întru rugăciune

De-apururi să Te slăvească!

 

 

OMAGIUL MAMEI

 

Trec zile și nopți stând de veghe

e mama, icoană-n priveghe,

În clipe sclipite de rugă,

tot mama în lacrimi asudă…

Și dorul se duce-n izvoare,

când sufletul mamei tresare

Sublim luminat de gându-i pios,

litanii smerite purtate sfios…

Iar chipu-i duios se înalță

și Cerul întreg e de față,

Să aducă cinstire doar ei,

prin imnul sfânt al dragostei…

Privirea-i lucire de stele,

din picuri de soare- celeste pastele,

În ochii ei văd ochii Precisteiprin

candela sfânt-a vieții temei…

 

 

POSTUL

 

În post ne întâlnim cu Hristos,

o întrevedere de mare folos…

Sufletul liber sărut-acum Cerul,

iar trupul senin privește misterul…

Despre post ne învață Sfinții Părinți:

chemare avem să devenim sfinți!

Și-n suflet și-n trup vorbim cu Iisus,

Căci gândul te poartă de Sus tot mai Sus…

Și miercuri și vineri și-oricând este post,

Biserica pe toate le-așează cu rost…

Iar îngerii gustă-mpreună cu noi

savoarea postirii ce curge-n puhoi…

În rugă și-n post pui aripi la trup,

virtuțile vin c-albinele-n stup,

Iar sufletu-și ia lumină de Susde-

apururi iubindu-L pe Domnul Iisus…

 

 

BUNA VESTIRE

 

E o cetate sfântă-n Galileia

Unde-o Fecioară strigă Aliluia!

Slăvit e Domnul binecuvântat,

Al Cărui nume e glorificat…

Căci Nazaretul cel proorocit

Bunei Vestiri el este hărăzit…

Și îngerul Gavriil cel luminos

Vestește astăzi lumii pe Hristos!

Iar cea mai Sfântă între fecioare,

Maria – primește binecuvântare,

Din pântecele-i preacurat

Se întrupează Domnul luminat!

Minune mare astăzi s-a făcut,

Căci Duhul pântecul l-a prefăcut,

În cel mai sfânt altar de pe pământ,

Curat și preasublim așezământ…

 

 

INTRAREA DOMNULUI ÎN IERUSALIM (FLORIILE)

 

Azi în Cetate intră Împăratul Sfânt,

Ierusalimul se-mbracă în nou veșmânt,

Iisus Hristos proclamă mântuirea,

Prin lacrimi și mormânt așteaptă izbăvirea…

Acum se împlinește profeția

Vestită de Proorocul Zaharia,

Smerit și blând călare pe un asin

Mesia-nfătuiește crezul Său divin…

Popru-ntreg Îi strigă osanale

Și ramuri de finic le-așează în urale,

Intrarea lui Iisus în Ierusalim

Desăvârșește lucrarea Sa sublim…

Cu mic cu mare ei sărbătoresc

Și într-un glas pe Domnul Îl măresc,

Dar ce păcat că astăzi Îl aclamă,

Tot ei de mâine la moarte Îl condamnă…

 

 

PRIVESC SPRE CERURI CU SPERANȚĂ…

 

Privesc spre Ceruri cu speranță

Și pun căderile-n balanță,

În toiul vieții văd doar răsărit-

Ce-mbrățișează razele spre infinit…

În vifor punte-mi e credința,

Pe creste mă-nsoțește și voința,

Prin Cruce mi se-arată Învierea,

Din zori se spulberă durerea…

Iar lutul se preface în lumină-

Că-i plămădit în vrerea creștină,

Simt mângâierea Celui ce dă viață,

Proniatorul ce îmi dă povață…

Privesc spre Ceruri cu speranță,

Iisus Hristos e Cel ce mă învață,

Din Evanghelii primesc mântuirea,

Prin văi și piscuri îmi croiesc menirea…

 

 

RĂSTIGNIREA DOMNULUI

 

Plânge Cerul și pământul

Răstignirea lui Iisus

Se-mplinește legământul

Încă din vechime spus…

Văd pe Domnul în icoane-

Lumină nemărginită,

Îl dor rănile-n piroane,

Căci iubirea-i infinită…

Curge sângele în râuri,

Spală-ntinăciunea firii,

Lacrimile șterg în valuri

Păcatele omenirii…

Prin Domnul Iisus Hristos

Și prin sângele Său sfânt,

Crucea este de folos-

Mântuirea pe pământ…

 

 

COLIND DE ANUL NOU

 

În luminata zi de Anul Nou,

Mântuiește Doamne poporul Tău!

Sfințește-ne anul ce a venit,

Cu daruri bogate fie-mpodobit!

Trimite tărie prin Duhul cel Sfânt,

Doar pacea să fie pe-ntregul pământ,

Și soare și ploi, zăpezi luminate,

Pogoară-se lin întru puritate!

Prin Fiul Tău Sfânt- blagoslovește!

Poporul creștin de-apururi grăiește:

Iubirea Ta Doamne sfințească-i pe toți,

Părinți și copii, bunici și nepoți!

La anul și la mulți ani!

 

 

RĂSPUNS PRONIATOR

 

Am rugat cu florile

Să-mi lase miresmele,

Mi-au arătat zorile

Și toate culorile…

Am rugat și muntele

Să îi dea piscurile,

Și-am primit pădurile

Cu toate izvoarele…

Am vorbit cu soarele

Ca să-i văd hotarele,

Mi-a arătat stelele-

Toate diminețile…

Am vorbit cu mările

Să le văd limanele,

Mi-au arătat zările

Și toate malurile…

Am rugat pe Tatăl Sfânt:

Care-i cel mai viu veșmânt?

Lumina sufletelor –

Bucuria sfinților…

Am rugat pe Fiul Său,

Ca s-alung tot ce e rău,

Mi-a dat Crucea legământ –

Biruința pe pământ…

Am rugat pe Duhul Sfânt –

Să văd pacea pe pământ…

El mi-a dat Biserica,

Și am strigat evrica!

 

 

NERUȘINAREA

 

Se-așterne noaptea hâdă peste lume

Nerușinarea nu mai are nume,

Păcate grele sunt luate drept virtuți

Și suflete se vând pe bani mărunți…

Credința este azi batjocorită,

Iar depravarea e sărbătorită,

Scălămbăiala-i socotită artă

Și pacea e considerată ceartă…

Ni se impune o altă eră

Unde pierzarea e prosperă,

Bezna se arată a fi lumină,

Furtuna groaznică – o zi senină…

Iar patrioții sunt numiți barbari

Și trădătorii acuma-s oameni mari,

Vor pe Hristos să-L dea afar’ din țară,

Căci gheara lor se-ntinde ca o fiară…

Se-ntorc azi voievozii prin morminte,

Ei nu mai rabdă insulta celor sfinte,

Strămoșii strigă tare către noi:

Treziți-vă! Căci suntem lângă voi…

 

 

PICĂTURI

 

Picături de ploaie

Să curgă șiroaie,

Peste trupul lumii

În marea luminii…

Picături de rouă

Să ne dea și nouă

Izvoare senine

În inimi mai pline…

Picături de soare-

Ca o sărbătoare

Să ne lumineze

Și să ne-nvieze….

Picături de har-

Cerul este-un dar,

Să ne-nroureze

Și să ne salveze…

 

 

PÂLCURI DE LUMINĂ

 

Din pământ ai fost luat,

În pământ te vei întoarce,

Trupul este din țărână,

Sufletul e veșnic viu…

Și când trupul se preface

Într-o grădină cu flori,

Sufletul atunci în pace

Îți va spune că nu mori…

Veșnică îți este viața,

Dincolo de nori și zări,

Cei curați vor vedea fața

Celui Sfânt și iubitor….

Iar când ochii tăi vor fi

Pâlcuri de lumină lină,

Vei vedea și ai să ști

Că iubirea e deplină…

 

 

STRĂMOȘII

 

Protopărinți, părinți,

Bunici și străbunici,

Noi suntem trup

Din lutul trupurilor voastre!

Iar lutul pururi e duhovnicesc,

Căci din țărână se preface-n Cer,

Și înțelepții astăzi tălmăcesc,

Vigoarea inimilor voastre ca de fier…

Curajul vostru a clădit o țară,

Prin sânge ați ținut credința vie –

Biserica lui Dumnezeu ca pe-o comoară,

Și veșnic mărturia voastră este vie…

Vă mulțumim strămoșii noștri dragi,

Prin voi privim spre viitorul sfânt,

Îngenunchind acum pe foi de fagi,

Făgăduim credință pe pământ!

 

 

URCUȘ SPIRITUAL

 

Urc treptele când cerul e senin

Și le cobor atunci când este nor,

Privesc uimit spre purtătorii de venin,

Chemând pe Domnul Sfânt în ajutor…

Urc treptele când roua scaldă zorii

Și le cobor pe arșiță haină,

Îi chem pe sfinți s-aducă valul mării

Prin albia croită-n liniște deplină…

Urc treptele-n genunchi spre Dumnezeu

Și de cobor, mă sprijin tot pe El,

Viața-n Hristos o caut tot mereu-

Urcușul sfânt a devenit un țel…

 

 

STELE DALBE (COLIND)

 

Stele dalbe flori de gheață

Colindăm de dimineață

Cu obrajii de roșeață

Sărbătoarea e măreață…

În zălog de clopoței,

După datini și-obicei

Vezi lumina dragostei

Cu ochii de porumbei…

Stele dalbe de-amiezi

Vino Doamne să ne vezi

Pe uliți și prin zăpezi,

Să ne binecuvintezi…

Îl iubim pe Dumnezeu

Marele arhiereu,

Cât o fi drumul de greu

Pe Iisus vestim mereu…

Stele dalbe brad frumos

Noi cântăm cu glas duios,

Betleemu-i luminos

De Nașterea lui Hristos…

Azi la ceas de sărbătoare

De mult har aducătoare,

Crăciunul este chemare

Pentru binecuvântare….

 

——————————————-

Pr. Emil Nedelea CĂRĂMIZARU

Bucureşti, martie 2018

————————————

Preotul Emil Nedelea CĂRĂMIZARU, este preotul paroh al Bisericii brâncoveneşti Sfântul Gheorghe-Nou din Bucureşti, de la „Kilometrul Zero” al României. L-am cunoscut in luna septembrie 2017, la o agapă organizată în Casa Memorială „Ion Dolănescu”. Atunci, acolo, într-un cadru festiv, a recitat mai multe poezii personale cu tematică religioasă. Am rămas încântat de frumuseţea versurilor fapt pentru care m-am gândit să le prezint cititorilor noştri.

 

* 

Părintele Cărămizaru s-a născut la data de 2 Iunie 1966, în oraşul Zimnicea, judeţul Teleorman. A absolvit şcoala primară în oraşul natal, precum şi treapta l de liceu. În anul 1983 a fost admis la Seminarul Teologic din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1988. Între anii 1989-1993 a absolvit Facultatea de Teologie a Universităţii Bucureşti, cu teza de licenţă la catedra de Drept canonic. Este doctor în teologie, la Catedra de Drept canonic, cu calificativul „Magna cum laude”, titlul tezei de doctorat fiind: „Mărturii ale legislaţiei canonice privitoare la rugăciune şi post”. A absolvit Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, precum şi un Masterat în Drept, cu programul de studii: „Drept social român şi european”. Studii Postuniversitare la Academia de Studii Economice Bucureşti, cu specializarea – Management şi Relaţii Economice Internaţionale. Între anii 1996-2008, a fost Directorul Seminarului Teologic din Giurgiu, pe care l-a şi ctitorit. Parohul Catedralei „Adormirea Maicii Domnului” din Giurgiu, Responsabil cu învăţământul religios, Consilier Cultural şi Şeful Biroului de Presă al Episcopiei Giurgiului, au fost responsabilităţi pe care le-a avut între anii 2000-2007. În anul 1999, a primit Definitivatul în învăţământ. A participant activ la înfiinţarea Episcopiei Giurgiului în anul 2006, făcând demersurile necesare pentru înfiinţarea acesteia, pregătind în acest sens şi sediile necesare. Este iconom-stavrofor, purtător de „Cruce Patriarhală” din anul 2000. A primit Ordinul „Sfintii Martiri Brâncoveni” (2014), precum şi multe alte distincţii eclesiale. A publicat numeroase articole şi studii în presa bisericească şi laică, fiind prezent activ în mass-media bisericească şi naţională, la televiziuni şi posturi de radio, pe teme religioase, culturale şi sociale. A scris trei cărţi: “Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu”, „Monografiea Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou” (prima din istorie), ambele la editura “Basilica” a Patriarhiei Române, precum şi un volum de poezii cu titlul: „Privind spre Ceruri cu speranţă”. În anul 2014, când s-au împlinit trei sute de ani de la martirizarea Sfinţilor Brâncoveni, a participat la deshumarea moaştelor Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, din biserica Sfântul Gheorghe-Nou, documentaţia pentru acest demers istoric, la care au participat specialişti arheologi, antropologi, teologi etc, Între anii 2008-2017, a restaurat şi repus în valoare Biserica Sfântul Gheorghe-Nou, de la “Kilometrul Zero”  al României, singura ctitorie eclesială a Voievodului Martir Constantin Brâncoveanu, rămasă în Capitala României. În anul 2014, când s-au împlinit trei sute de ani de la martirizarea Sfinţilor Brâncoveni, în ziua de 16 August, a fost resfinţită ctitoria brâncovenească Sfântul Gheorghe-Nou, în prezenţa Patriarhului României, Daniel şi a întregului Sfânt Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, precum şi a cinci delegaţii patriarhale din străinătate. Tot în acelaşi an, 2014, această ctitorie brâncoveanească a fost vizitată şi de Patriarhul Ierusalimului, Sanctitatea Sa Teofil al-lll-lea şi Preafericirea Sa, Ioan al-lX-lea, Patriarhul Alexandriei şi  al întregii Africi. În prezent lucrează la un nou volum de versuri, intitulat: „Stihuri pentru Dumnezeu”.

(George ROCA, Rexlibris Media Group, Sydney, Australia)