Cuvânt și iubire

Ce poate fi mai dureros pentru o națiune atunci când teritoriul ei este divizat în mai multe bucăți? O astfel de situație se regăsește în cazul Basarabiei, bucata de pământ care este ruptă de la patria-mamă România. Fiind o întâmplare nefericită în istoria naţiunii române, credem, acuma este momentul potrivit ca această eroare istorică să fie reparată odată cu aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire – Centenarul Marii Uniri – 27 martie 2018. Unirea sau, mai bine zis, Reunirea Basarabiei cu România trebuie realizată întru binele tuturor românilor de bună credință nu numai din motivul pentru a simboliza o necesitate istorică, dar pentru a exprima o necesitate vitală în existenţa unui popor care are la bază aceleaşi origini de limbă vorbită, tradiţii, cultură. Dacă, în timp, în viaţa românilor din Basarabia s-au produs multe erori, nelegiuiri, nenorociri, divizări de teritoriu, la ziua de azi acest ţinut la fel continuă să existe în condiţii pline de incertitudini şi fără nicio perspectivă pentru un viitor cât de cât luminos. Actualmente, în calitate de stat independent, Basarabia-Moldova este plină de regrete, scăldată de durerea poporului înfometat şi istovit de necazurile vieţii cotidiene. Realitatea efectivă, conform evenimentelor derulate de până acuma, a demonstrat în nenumărate rânduri că Moldova nu poate exista în continuare în calitate de stat independent, deoarece clasa dominantă a societăţii nu este capabilă de a administra ţara pe criterii civilizate, iar poporul este condamnat, la nesfârşit, să înfrunte sărăcia absolută şi fărădelegile sociale instaurate în cadrul ţării. Conform experţilor din domeniu, se consideră că statul moldovenesc actualmente se regăseşte în faţa unui faliment total în toate domeniile de activitate economică, socială şi politică, iar prin acţiunile realizate de-a lungul anilor statul s-a dovedit a fi incapabil în a guverna ţara pe principii civilizate, transparente şi democratice. În consecinţă, s-a produs falimentul integral al ţării și ruinarea completă a poporului, astfel, rămânând prezentă în societate doar sărăcia, mizeria şi degradarea socială. Însă, cel mai dureros, s-a dărâmat în mod tragic identitatea naţională a poporului român din Basarabia. Astfel, fiind la un nivel destul de redus în dezvoltarea socială, dar, cu mare regret, și în dezvoltarea umană, societatea basarabeană actuală, credem, nu mai are nicio şansă de a-şi revitaliza de sine stătător existenţa pentru un viitor apropiat. Deci, societatea basarabeană are nevoie de sprijin și ajutor enorm. Respectiv, sub această notă, devine prezentă şi necesitatea istorică de reîntregire a neamului românesc, după modelul Germaniei. Prin urmare, pentru poporul român din Basarabia reunirea cu România este nespus de necesară și acest lucru trebuie să fie perceput în cel mai pozitiv și civilizat mod de către orice cetățean al societății basarabene și, în același timp, al societății române. O altă direcţie/cale nu poate exista, indiferent de faptul că mulţi dintre guvernatori și locuitori din ambele părți nu doresc acest lucru. În contextul dat este necesar de menționat: eroarea grava care s-a produs în 27 august 1991 (aşa cum au demonstrat-o specialiştii din domeniu, spunând: odată cu destrămarea URSS, R.Moldova nu a trebuit să-şi declare independenţa, însă a fost necesar să declare unirea-reunirea cu România, astfel realizând procesul  real de reîntregire a neamului românesc cu partia-mamă) trebuie reparată acuma, în mod inevitabil, cu atât mai mult că societatea basarabeană se regăseşte în mari incertitudini/la capătul disperării, poporul fiind foarte dezorientat şi nelămurit în acțiuni. De aceea, pentru a înlătura erorile trecutului, atunci prezentul trebuie să fie cât mai activ în rectificarea adevărului istoric şi anume: reîntregirea neamului românesc care în prezent este divizat în două state independente. Pentru ca această Unire/Reunire să se producă este necesar ca ambele state româneşti, Moldova şi România, să se aşeze la masa tratativelor în modul cel mai civilizat și uman pentru a găsi soluţia cea mai potrivită în a revendica această problemă nespus de importantă și necesară pentru naţiunea română. Pentru ca această dorință/iniţiativă/acțiune să fie realizată în anul 2018 (aşa cum este preconizată de Sfatul Ţării 2 – proiect constituit în 27 martie 2016 la Chişinău, preşedintele Comitetului de Iniţiativă pentru înfiinţarea „Sfatului Ţării 2” fiind academicianul Nicolae Dabija), atunci atât Moldova, cât şi România trebuie să privească acest lucru ca pe unul nespus de prioritar în agenda zilei. Nemijlocit, posibil ar urma ca şi în România să fie constituit un proiect asemănător precum „Sfatul Ţării 2 – din Chișinău”, însă acesta fiind denumit “Sfatul Ţării 2 – Salvarea Basarabiei”. În modul acesta, România se va prezenta ca un adevărat salvator în dorinţa de reîntregire a neamului românesc (cu toate că România întreprinde nenumărate/multiple acțiuni în ajutorarea societății basarabene) şi, totodată, în modul acesta va motiva omul basarabean pentru a înţelege mai bine procesele și evenimentele istorice ce se produc în societate şi în afara ei. Astfel, procesul de reunificare a două state româneşti, posibil, îşi va lua startul, iar societatea basarabeană, la fel posibil, va reîncepe procesul de conştientizare corectă a evenimentelor ce trebuiesc a fi realizate în mod negreşit şi în direcţia necesară. Ținând cont de faptul că la etapa actuală Basarabia se regăseşte într-o situaţie destul de incertă în a lua deciziile corespunzătoare (fiind dependentă de mai mulți factori interni și externi), atunci România ar urma să fie vectorul principal în derularea acţiunii în cauză, indiferent de faptul care vor fi consecințele reunirii. Cu atât mai mult, la ziua de azi având potenţialul necesar şi fiind o putere economică şi culturală dezvoltată în spaţiul european, dar şi în cel mondial, România prin asemenea metode ar influenţa şi mai mult poporul basarabean care este extrem de dezorientat în viaţa personală şi socială. Bineînțeles, România va fi acea care va suporta toate consecinţele, preluând în subordinea sa un stat falimentar în toate domeniile de activitate socială şi economică, respectiv, cu imense datorii externe de miliarde de dolari, precum şi alte probleme nespus de enorme de ordin social, moral, politic. Totodată, este cazul de menţionat: România de-a lungul anilor, după anii 1990-prezent, încearcă prin toate metodele posibile să ajute nespus de mult Moldova (indiferent de faptul că procesul de reunificare a două state româneşti este încă prea departe de realitate), investind mijloace financiare enorme în instruirea tineretului studios, oferind burse de studii de mii de locuri în instituţiile de învăţământ din România; alocarea de milioane lei românești pentru diverse probleme interne ale societăţii basarabene; ajutoare umanitare, cu titlu gratuit,  de milioane lei româneşti pentru mii şi sute de mii tone de produse alimentare (făină, zahăr, mălai, paste făinoase, conserve de carne/de pate/de legume, dar și păcură pentru încălzire, etc); şi multe altele; şi, nu în ultimul rând, oferirea de posibilităţi reale pentru redobândirea cetăţeniei române, acţiune de o valoare inestimabilă. Necătând la faptul că şi România are destule probleme interne de ordin economic şi social, oricum dânsa continuă să ajute R.Moldova. Acestea sunt acţiuni demne de apreciere din partea statului român, iar societatea basarabeană ar urma să fie mereu recunoscătoare.

Ca urmare, pe lângă cele menționate este necesar ca reîntregirea neamului românesc să se producă, în cele din urmă, din principii de identitate şi unitate naţională, respectiv, pentru a pune în valoare identitatea, conştiinţa şi demnitatea poporului român. Iar cel mai important este ca totalitatea acestor acțiuni să aparțină și să se axeze integral pe principiul de recunoaştere a propriilor origini – neamul românesc. Acest lucru este cel mai prioritar şi cel mai important în existenţa unui popor, iar toate restul se vor soluţiona de la sine, în timp, dacă va exista cultură, armonie și respectul corespunzător. Pentru a realiza cursul respectivelor evenimente istorice, atunci realitatea în cauză   trebuie să fie acceptată de orice om de conducere din ambele state româneşti şi de către orice cetățean al societăţii basarabene şi al societăţii române, indiferent de consecinţele care vor urma. Astfel, va fi salvat poporul român basarabean care continuă să existe într-o sărăcie şi degradare socială halucinantă, plină de erori, necazuri, incertitudini. Astfel, va fi salvată şi protejată identitatea naţiunii române.

——————————–

Galina MARTEA

Basarabia / Olanda

27 februarie 2018