Anna-Nora ROTARU: Nostalgii (versuri)
,,TOATE PÂNZELE SUS” de Anna-Nora Rotaru
pictură personală pe pânză, în ulei, dimensiuni 130 x 100 cm,
din volumul de picturi și poezii ,,Ut pictura poesis”
*
PE APA SUFLETULUI MEU
Simt adesea că n-am forță să ajung,
La ”oaza” ce-o întrezăresc în depărtare…
Merg, dar drumu-mi pare tot mai lung,
Răsar scaieți în cale, în talpă mă străpung,
Munți, furtunoase mări, îmi zic să cer iertare,
C-am vrut să ridic fruntea tot mai sus,
Că, dovadă nu am dat de cumpătare…
Că, dorințele punându-le cât mai presus,
Aladin nu-mi mai era credincios supus,
L-am obosit, tot cerându-i dar de desfătare !
Și-acum, singură mă simt, lumea nu știe,
Că-n noapte s-au ascuns zilele-mi senine…
Că, de deșerturi vreau să fug și de pustie,
Pe apele sufletului făcând bărcuțe de hârtie,
Să mă poarte vălul și spuma să m-aline !
În ele să-mi pot pune toate visurile mele
Și gândurile plutind pe valurile line
Rupând, ce mă ținea în lanț, după zăbrele…
Să-mi umplu brațul, cu scăldate-n apă, stele
Și să m-avânt cu ele-n tacerille depline !
O ZI CA CELELALTE…
Astăzi, ni s-a trezit Ziua voioasă….
Tiptil s-a strecurat din pat de nori…
Cu pași de vals și piruete, grațioasă,
La fereastra cerului, privind somnoroasă,
Gândea la lume, cum să-i trimită zori !
Încet a scormonit o rază de lumină,
Alunecând pe creste, dealuri și adormit oraș,
Ce încă huzurea în somnu-adânc ce-alină,
Sperând în vise dulci, o zi cât mai senină,
O lume minunată, unde-a găsit sălaș !
S-a răspândit Ziua printre cotloane și grădini,
Printre case, pe străzi s-a scurs, pe caldarâm…
Din somn, trezind vrăbii în pomi cu fructe plini
Și cu lătrat voios al vagabonzilor de câini,
A alungat a nopții umbră, pe un alt tărâm !
Coroană de soare lucitor și-a prins în plete,
Împrăștiind lumii buchet de culori trandafirii…
Din acelea, ce Zeii doar, cu-ale lor palete,
Le lasă pe pânza Universului, pe șevalete,
Ca la sărbătoarea cea mare, de Florii !
În mâini gingașe ținea un paneraș cu daruri,
Ciocnindu-ne la geam, la fiecare-n parte…
Și mie mi-a dat buzna, chiar adineauri,
Lăsându-mi pe pervaz un joc de zaruri,
Să văd ce-oi câștiga din visele-mi deșarte !
Am primit și eu, așa cum cred, ca fiecare,
Răvaș întreg, cu numai obligații și probleme…
Cu griji, angoase, îndoieli, fără-nduplecare,
Să le rezolv din zori și până la-ntunecare,
Că mâine, Ziua iar va bate-n geam, devreme,
La datorie să ne cheme…
————————-
Anna-Nora ROTARU
Atena, Grecia
23 februarie 2018
