George ANCA: Interziși (versuri)
de la Jean
de la Jean nu cumpără nimeni de la Umberto cumpără toţi
dă-mi bani să mă duc să mă îmbăt adică fiica lui să-i arunce
că şi-a îndemnat mama să divorţeze şi mama n-a vrut
şi-a oblojit săsoaica mâna muşcată la carne când tot se tăiase
oraşul îşi mâncase norma de carne a mai rămas şi nevândută
şi-a cumpărat o sticlă a dus-o la gură ajuns pe lângă şine
curând sticla era goală şi tot atunci a trecut trenul în care
dormea nenorocita de Tiberia acum se cam terminase totul
s-a pus pe foc spânzurătoarea din veacul nemţesc al cetăţii
să fi înlocuit-o dunga lăsată de apele inundaţiei din vară
o să mă fac bine şi o să-mi cresc eu copilul am băiat bun
nu se luminase în compartiment de spaimă somnul neauzit
impiegatul călătorea pe lângă şine cu sticla goală în mână
dacă s-ar fi uitat ar fi văzut pe fundul sticlei o spumă de un deget
în război
în război până la cer
a căzut prizonier
ce fugind la aliat
dă de alt prizonierat
cumnaţii o roagă
nu zburători dragă
pat de frate fie mort
cu amanţi cu tot
se logodeşte cu flăcău
în casa omului său
logodna apoi strică
aflând că-i viu din scrisorică
mărturiseşte lumea toate
păcatele de zi şi noapte
ai lui o iartă şi îl mint
că tânără fiind
acasă tânără bărbaţii
femeii lui n-au pretins graţii
la el în cergă are cine
se înveli cu coaie pline
curând femeia a murit
snopită de nefericit
la şase săptămâni de moartă
el s-a remariat cu fată
cimpanzeul
cimpanzeul aşteptat de întreg oraşul
murind fusese înlocuit cu un om mascat
aleargă după femelă îi face semn
să se dezbrace ea îl refuză cu pudoare
temându-se de scandal de puşcărie
de ce zice lumea şi-l îndeamnă
să se dezbrace el dar îl opreşte circumspectă
mâinile lui ating cu unghiile fresca
şi se cojeşte providenţial o parte
cu faldul hainei deodată
pe plafon o femeie goală pictată
bărbatul îi aminteşte femeii că sunt legaţi
femeia vrea să intre în camera cimpanzeilor
şi cojeşte încă o parte haina apostolului
sub ultimele zgârieturi ale bărbatului
femeia rămâne goală
pe-atuncea
pe-atuncea mă trăgeam din lână
şi fâlfâiam pe coasta spână
ace de ţărână înţeapă lemnul
scoate limba la sarea de pe jos
nicio trăsură cu multe ceruri
dinţii se răresc în râsul de pe urmă
tai cocoşul fără glas de cocoş
vinovatul şterge praf din haos
toate cu măsură pe terasele sure
spinările de animale umplu ochiul
până mi se face o incestuasă ruşine
cald fierul mâncat şi înroşit în inimă
atâtea pieritoare lacrimi şi explozii
în burdufurile putrede oceanele cară
aborigene sprâncenate cu miros de ananasă
se petrece o aţă prin urechile mele
şi sunt un ac de mânie şi arde lumânarea
iar la lumina ei se bat pumnii
din suflet
din suflet vreau să mor o zi
bogat sau paşnic a mai fi
să râd cu coapte păpădii
când încă nu mă prăpădii
să glăsui fratelui bădiii
că-i sunt la fel plezniţi toţi fiii
mamă tată
trageţi de găleată
să golim fântâna toată
binişor vinişor
nu se-acreşte sub ogor
lăsăm apa bem urcior
lună plină luni
babă printre pruni
a ţuicii stăpână
nasul în ţărână
beat ca-n alte lumi
oase să înstruni
cum te aplecai cu lamă
oţel strâmb a secera-mă
m-am oprit m-am o distrus
înapoi sunt gări de sus
înainte numai nu-s
merg ştiind muri Iisus
doar ucis cu viu argint
prin tăcutul labirint
să bea guri mai veninoase
vărsai sângele pe oase
mă adăpostesc la nor
prin schelet de ziditor
jumătate să nu mor
iar aşa pe patrafire
c-am trăit n-oi mai trăire
ce n-am scris pe mine scriu
într-o noapte păr gălbiu
vărs în litere nuntiu
şi mai scriu un glas prin piele
în otravă cărnuri rele
tălpilor le cânt obiele
intrat-am
intrat-am vinovat în moară
morăriţa da să moară de fecioară
morarul a suit oium pe scară
roţile de aur gâtul său încurelară
a zice cum la văduvă nicicând
nu s-a mai măcinat fără de rând
marijuana
pereţii aplecaţi
pe masă marijuana
noi doi schimbăm
chibritul la o panţarolă
mototolind în ghete
careurile tablei de şah
eu închid ochii de noroc
ci tu priveşte dublu marijuana
halucinându-ţi-se o verzuie
de oase subţiratice femeie
necunoscută treizeci de ani
fără o zi când eu ţi-o dărui
a mă ruga la dumnezeu
s-o laşi şi să trăieşti
ce groază mi-e că vei primi-o
şi mâine-oi scrie cum din lanuri
o secerasem noaptea
şi între ziduri drepte am adus-o
chibrit la 25 de puncte
stampă
ţigănci sărace babe
două ţigănci oarbe
merge prima merge prima
e călcată cu maşina
se cunoaşte cât plăteşte
un boier cu ochi de peşte
pentru baba oarbă
cu autopsie-n grabă
pomană îngropăciune
fiică în adopţiune
măritată de minune
însă ce ţinuse minte
oarba doi o rugăminte
să o calce şi pe ea
pomană să i se dea
la un timp adevărat
guri nemartore-au mâncat
că bătrâna care vede
nici acum din gust n-o pierde
Aretuza
de-un crac de stejar
spânzură buza
spionului măgar
iubit de Aretuza
Aretuza du-te
la birou şi cere
pensie trei sute
cât mai ai putere
sau roagă primarul
să adune satul
să taie stejarul
să-ţi iei spânzuratul
Aretuza Aretuza
i-ai fost ăstuia farfuza
cu toţi te fi-mprospătat
şi-ai fi spânzurat un sat
umbra strigoiului
ce ne vom face noi
umflaţi de apă
vacile slabe graşii boi
cu cornu-şi sapă groapă
strigoi
cinic
lanţ hercinic
codrii goi
cum se mişcă nu-s de noi
ia-ţi o falcă
de pe cer
şi ţi-o calcă
nor vier
ca pe scroafă
groafă
grafă
graf
praf
pulbere de luntraş
vârf scuturat de oraş
sat
lăsat
sub potop
în galop
frunte
punte
de grăunte
înecat cu munte
şi mărunte
cărunte
gerunte
mamă de mamă
tată de tată
apă de apă
apă de apă
cheamă nu cheamă
cată nu cată
pe apă apă
sub apă apă
zi strigoi
să stea puhoi
pe o spinare
pe o spinare de grade fantastice
urcă un sac împăcat să crape
oasele-n muşchi inelastice
inele-n sânge vor s-adape
şi moalea curte pe unde calcă
cel cu spinarea şi fără an
şi-ngroapă nisip câte-o halcă
să crească sacul din groapă-n maidan
a uitat va să zică până
unde trebuie el să care
nu moare nu duce ţărână
grăunţele cer măcinare
şi câtă pe un pântec za de
năduşeală-n cămaşa scoasă
când prea devreme vede cum cade
visând că se izbeşte de casă
nu este adevărat acest sac
noi toţi ne întrecem cu el
tu te împaci eu mă împac
lui nu-i bea din sânge osul-inel
atunci spune pe a cui
spinare ne trecem fără de baieri
că între semeni destui
singur îţi vine să te încaieri
descălecat
strigă din cenuşi portarul oaselor femeieşti
cu ochii spre geamurile copiilor
prin paiele de bambus românul de grâu
crăpăturile cancerului de lemn să le astupe
la garduri în miros al gurilor pline de muşte
cu palmele peste paturile slugi măduvei spinării
fata descalecă de pe cal însă din ea nu naşte nimeni
împreunată cere să-şi atingă lacrimile de copite
mai vede apa de argilă cum i-ar plăcea cărnii
bărbaţilor le mulţumeşte şi descalecă mai jos
burleştii
hai pe capră şi tu călare
dă-te de pe berbec jos
mă voi face întâi eu mare
apoi tu de prisos
nimeni mai multă-n frumos
cuminţenie n-are
dă-te de pe berbec jos
hai pe capră şi tu călare
duce-mă pe mine la poartă
unde vei urma imediat
pe lângă o pisică moartă
când în oraş am intrat
să văd cum dumnezeu iartă
că nu greşesc la toartă
cu fruntea lui păcat
unde vei urma-n poartă
vezi cum pic de pe şiră
a lucra în fabrici de gem
ăl mai din dos barem
cât ţâţele se acriră
şi te-au prefăcut în ghem
să vezi cum pic de pe şiră
în faţa dumitale şi gem
la dumneavoastră ajungă
praf din copite seci
suită la ceruri o pungă
plină ochi cu berbeci
precum cel fără strungă
ce-l galopai pe veci
la capră doar să ajungă
să creşti sub copite seci
păianjen
femeia mică de la mine
durată-n oase de ciment
îşi rupse moaştele prea fine
le aruncă pe continent
le plânse le jucă în cărţi
îşi trase carnea după gol
se-acoperi-n puţine părţi
întinse-şi pielea peste sol
mai greu călcam să o ajung
o ploaie mă crăpa în loc
mi se făcuse ochiul lung
şi sufletul om sub cojoc
în sânul meu privii s-o văd
de haine mi se desprinsese
o uitătură îndărăt
murea-n păianjen care ţese
loja dansantă
loja dansantă alamkara
dozându-ne ardhanariswara
Ana zidită tot masonic
am strangulat-o în vis fericită
nu credea ori se aștepta
cum m-ar fi sedus pentru atât
cu greva foamei de sine
și moartele lui Edgar
comentează alamkaric
mai rar crima pe poezie
liniștea după crimă
alergătura criminalului
vai victima n-a murit
își revenise totul se rejoacă
în psihanalizare casnică
trofeele masonice de ce
n-ar fi instigat cuplul
masajului cu udătura
prostatică alb ginger
odă societății orient
blândețea luceafărului
ne-a visat criminali
diavolul și mai blând
Rama Ravana închinându-se
Unul lui Șiva altul lui Șiva
după
după ce m-ai omorât
m-ai cuprins pe după gât
după ce m-ai gâtuit
o rărisei din clipit
de ce nu vă bucurați
pe când vă omoară frați
criminali sanctificați
vreme indigo dicteze
din memorie asceze
martiraje calabreze
între cheile franceze
declinarea cazului
Cheile Bicazului
blândețe-n mușuroi respir-o
pauză-n teatru lumea mir-o
foșnet în toate limbile
femei pierdute zimbrii le
mâna de tuș sub linii
ghicească-le-o elinii
déprimé
déprimé mange du poisson
you are your synapses
eons essential objects of neural systems
Cristina s-a dus la o bere cu Măriuca
my father passed away last night
fissiporous ici Paris a ne trezi de vii
dă-mi șorțul înapoi și ia-ți insemnele
i-a murit mama blochează biblioteca
kuan-kuaning happy spring
olandez topit nu facem copii
Jacob idle numai Tatăl nostru
îl iubești am de învățat mă tulbură
copii plecați avorturi nesfârșirii
calcă-ne calcane palcoscenico
sunt lucruri necunoscute între ele
planuri de film pe făcut rele
Sempronia complice di omicidi
sapeva comporre versi
fidentiae contrarium est diffidentia
obscena dicta obsceni fetus obscenae volucres
pudenda verenda turpicula res aufidus fascinus
fascinum membrum a fascia quia ligabant
illud membrum dum balneabant
digitus impudicus medium apud Graecos
frumos mi-ai fi
frumos mi-ai fi vorbit la reanimare
Golkunda o Elveţie băută
antichitate neîntâmplătoare
spinări vâslite renunţare
nemanifeste probe contrare
de-ai trântit uşile
relativităţii păcatului
a bea claviruri de voci din roci
verticalii ghişeelor
sedentarismul aparaturii
ultimă comunicare
limbă de lepădare
ţine-te bine laudei
neantului înscăunat
am cântat papagalului
dansa îşi aducea aminte de sine
substantive proprii din respiraţii
iertate neruşinările naşterii
obscuritatea triumfantă
ne sinucideam părăsindu-ne
cărţile pe mâini multiplu adultere
visând mălaiul
visând mălaiul
rupându-se colinelor
scrisei la cupolă
care pe unde aţi mai fost
hai la picioare rupte
gheaţa să te înfrupte
secvenţe dezvăţate de societate
pe împrimăvărate
câte filme după jurnalele mele
aşteaptă-mă rană
să-ţi duc dorul
mai tânără
vrut-am
vrut-am tărâm de Marioară
oasele fetelor munţi hotară
cum le-ai vindeca le vorbeşti
soru-meo şi tu plecată din Budeşti
sânget nici sfânt nici get săget
danii tot voievodalului nucet
prea tare apretare guler berii
a nu mai răsări la gât misterii
de cum Glăvile Ruda p’unde
ne e vara halucinaţie funde
croncane Kojeve via Ricoeur
recunoaştere mitralior
dor de mers până-n pârnăi
sunt la Aiud Marioară hăi
interzişi
interzişi neînţeleşi nedescoperiţi
asasinaţi sinucişi decapitaţi
represiunea poeziei poezia represiunii
dictatura până la ucidere
induce trepte reactive măreţe
pe care le represează sadic
ne pregăteşte moartea fizică în spirit
ne simţim interzişi ca persoană
n-avem decât să ne radicalizăm
nonsense twadle ill fate cave
under which effect malaria
horror of having written a letter
mă închei la foaie întors la Hegel
continui scena a gâtui de unde
repledoaria lasă că nu ne învechim
ziceai şi caldul de-ar trece
comoţia rândunelelor gonite
ordinul să ne scutim veseli
cum noi tabu am bătucit
şi cine ştie şi fertililor
ah du-te soro bisericilor
ne încrucişăm dedicţii în stil
ne confundăm cu peisajul ni-l
apropriem şi-l transfigurăm
chem nişte poeţi dacă vin
arăm trovanţi contez pe mai
nimeni când nici pe mine
ne-om împărtăşi înţelesuri
pe ce finalitate că le-om circula
conspiraţie servită cunoştinţă
faceţi-vă normele şi la revedere
că nu murim consilierul
o să-l sun şi sun nu că nu
să te omoare
să te omoare mama
să te omoare tatăl
să te omoare neam
de neamul tău
să te omoare nevasta
să te onoare copilul
să omori pe cine
nu te omoară
şi n-ai omorât
pe nimeni
de teamă
să nu-ţi ucizi
ucigaşul
pentru care
te-ai născut
ce se întâmplase
ce se întâmplase medicul n-a costatat
nici boală nici moarte în cazul nostru
judecătorul n-a cosnstatat
nici divorţ nici huliganism
să luăm pe popă să luăm pe comandant
ei ce spun ei n-au constatat nimic
nici femeia de serviciu nici infirmul
cu atât mai puţin nenorocitul ăla beat
nimeni nu se mai bagă nimeni nici eu
din cât bănuiesc întâmplarea e fără precedent
se petrece într-un birou sau într-o casă particulară
birou boxă peşteră aer liber n-a fost un om
castitatea şi bravura nu-şi pierduseră avocaţii
fie că se trezea unul din somn şi-şi lua zilele
fie că tot felul de femei năşteau monştri în stradă
dulce era păcatul originar îndrăzneşte careva a mai gândi
pactizase cu nemţii
pactizase cu nemţii primarul
care primar domnule
un primar din Argetoaia
ca şi-n povestea ta omule
când s-au întors şi-au văzut
cei din război te ascult
câtă pagubă le-a adus
măcar şi în femei l-au răpus
au venit apoi ceilalţi
l-au dezgropat dezbrăcat
dar în pădure sub craci înalţi
să-l spânzure au întârziat
te înţeleg te ascult mi-e groază
bucură-te de ce-au întârziat
ziua în marea amiază
şi azi parcă încă îl bat
acum ar fi modernii
acum ar fi modernii toţi
să îi petrec prin lutul ars
două ţigări îmi dete poţi
şi din cafeaua mea să bei o pars
că nu fumează şi nu bea iar dacă
tot amator rămân şi ea e rece
uită a bănui cât o să-mi placă
ulcioare vaze ţeste câte zece
albastruri-altele de-aş recunoaşte
stau între forme ce subţiri
pe corn de moni ciucuri de moaşte
de plăci glazurile-n tingiri
şi totuşi fără de rumoare
în casă bine tremurată
spre-ale pământului pridvoare
nu chiar aşa scriam odată
universități nemțești
universități nemțești pe
fosta graniță rar studenți
les diamants de la guillotine
cine a vorbit mai mult
cine a ascultat mai mult
Bouche du Rhone
meister Eckart mastercard
fort et charmant fenician
deliranți pe tema britanică
ham sudic plinei teologii
contrazicerea sinei provensale
și mai și negarea neapofatică
cu desaga
cu desaga la spinare
încolo pe spini călare
capul nici că te mai doare
cântecele de o dare
dacă și-n împreunare
tinerețe gânditoare
bătrânețe plutitoare
greu la val ușor la vale
canarale canavale
guri telale la spitale
vorbe pline vorbe goale
glume proaste portocale
fracturi ne încunună
fracturi ne încunună interdicția
poemelor lungi begrebet
din fereastra femurului
aridicare să tragi un fum
respirație de după înviere
pe unde mai repede fuga
a venit toată lumea
mai o croitorie selectă
la mare pe unde-i soare
oceanul nu ne cheme
oceanul nu ne cheme nici deslușit nici șoaptă
albastra ancorare ne-o lase poamă coaptă
femeia pietre ude cu dorul de cel dus
persistă o mirare și-a tatălui de sus
pe cât se-ndrăgostise în nevedere harul
de insula mai îmbătată ca paharul
amor de nemurire pantofii nu ți-i vinde
să bată mascarina iubirea de govinde
am nimerit în lume fericită
când mă tratai în țară ca pe vită
nu te-aș găsi de soare și galeșă sirenă
prin abanos ori bronzul scufunde-se în venă
de nu-l aștept ca tine Baudelaire să se întoarcă
și alta să-i îmbie rimată juna parcă
vor mai fi corespondențe
vor mai fi corespondențe din Hugo Iuga honest yogi Saramago
aveam panaș cojit in spe o seară serile o noapte nopțile
astfel planul euforic foric n-are moarte n-are vlagă om mai duce-o forjă
pocneam cuvântul cum mă pocnea cuvântarea Sâmnicului de gibe
ceasul se închină roată clipotină spartă învârtită hitită muftiu pustiu
înverzești de jos în sus îl învii și pe Iisus pân’ la vară paraplus toamnă
spre Râmnic atavismul casei din vârghini adusă cu carul de la Gâltofani
pietre leonine canto necanin spin înrourat cupolă filială cruce în cerc
să nu-mi spui mie pădure haitic de frunze din vechi etrusci printre daci
rărite scrisorile pe tărâță morile dori-le dorule pomodorule
concentrată moarte naintea luminii de noaptea asta înviindu-ne tâlhari
popii i-a căzut copilul din brațe n-am reverenda zice și tot în sec vinul
mai bună țuica n-oi mai urca nici trapeza nici Golgota pe după lumină
mineiul la vedere împărtășania over vedem noi acuma pe ce parte învățați
de bună voie sinucidere a morții de la Cristos noule Ierusalime neplâns
dă-ne nouă să ne împărtășim cu tine în ziua neînserată și așa să strigăm
mâinile-n aer
mâinile-n aer capul pentru automat
il y a un truc se șade spre Rosio surat
versuri de Sa Carneiro în manuscris Parisul
mai odihnească moartea noi traducându-i visul
dumneata oceanul vinul vaporul submarinul
după nouri santa luce nu biserică nu cruce
dacă ne ritmează pașii poeții sinucigașii
pas Jean Duval kala nahi fataurada
n-o mai duce prin iluzia arderii
seara în compania lui Laokoon dansând
la magazinul avemsao ortopedia actual
bun pentru fado șoricelul în voia sorții
ți s-a părut lași casa oceanul
și te gândești la mâna mângâierii
ți-e caldă dreapta întrebând în
schimb grădina deliciilor Bosch
esperanto desculț
esperanto desculț de mână și de tipar
închină cărticica de-i mai găsești vii
de nu prea conversăm tab hub lou
și mâine o zi fără martoră de tartoră
turcii noștri au dat pudra pe parfum
literele aveau culori în ființa cărții
învârtind catacombele Brâncoveanu
a mia oară alta și prima timiditate
ni se duse aprilie ce-oți face voi joi
povești nesurzeniei frici franjurară
vă făcu liceu Florian în Fierbinți
de v-a vizitat și sri Mircea Eliade
yes I’ll write
yes I’ll write your sayings
mesteci mesteceni ceceni
pe caldul trecerii nasadya
repredicând sat asat au mm
hai haită păcate văratice
glonț netras luându-și viața
andrea la pământ cu fața
în spânzurătoare ața
fie fier fiere-nfiere
arnici tocila băilor în sânge
cercetată întunecată rezonanță
entorsă praștia triunghi
triod brodat
triod brodat coroană coarnă
letopisețului prelogos
poștalioanele răstoarnă
arzimea turbei ce eu n-o cos
că rost nevrut c-al fricii
de fără mamă mașter
tot de-o iubire strici-i
tătânelui falanster
ci n-am ce am parască
îngenunchind nu încă
neândoire nască
picioarele din brâncă
ne-am îngrozit
ne-am îngrozit cuprinși
de o frică zadarnică
în fața unei măști false
întruparea femeilor celeste
sub blestem
ori pentru a avea urmași
cei ce-au murit în război
fără a fi lăsat copii vor fi lăudați
precum copiii nemuritori
Turnavitu
Turnavitu
paraponisitu
n-ai gânditu
arrité ocara lumii englegé
afierosit isterit li-am jertfit
se zarifefsește se pudurește
punga nu-l embodisăște
să nu fie strănțuros
întoarce bernevecii pă dos
antereu caftan din ziua lui Cefan
conțeș din zilele cui
în letopiseți nu-i
gingășii d-epilepsii
amețăsc se sluțăsc
afumă cu pene gene
năbădaica vine
biciu bun la sine
una sută bine
nouăzăci la vine
șaizăci la spati
c-o umple de sănătati
scenometrii Draghicesco
scenometrii Draghicesco & comp
transduse acoperăminte
acatistominte
neignorării gnoza în tranșeu
vai de cap de jansenist
pe prinse dentro
ațică atică timpanul
next scit exercit
Xerxes a exersa arsen
ce vrea
ce vrea cuvântul acela
ce am eu de-a face cu el
de ce îmi întinde mâinile însângerate
numai un laș moare
pentru republică
un iacobin ucide pentru ea
într-o republică numai
republicanii sunt cetățeni
regaliștii și străinii sunt dușmani
n-ai luat bani de la nimeni
nu te-ai culcat cu femei
Robespiere ești revoltător de cumsecade
domnișoara Rosalie e un tors
restaurat din care numai șoldurile
și picioarele sunt antice
nimicul s-a sinucis
creațiunea e rana nimicului
noi stropii ei de sânge
marele cadavru trebuie înmormântat
cuviincios de către preoți
nu de către asasini
Adige
Adige limpede peşte
Cristos ne binevoieşte
Krishna pe capră ne războieşte
satele basmelor redivivant
ce batic din Bathinda şal din Trento
unde ne ţesem urare tardivă
de n-aş mai pleca şi mai am de colindat
speriaşi absida speriaşi omida
vitraliile altarului liber cu noi
penumbra să trăiască tot cu mine
viaţa să vă fie aer de zăpezi
oceanul ucigaş vă ocolească
din unirea sacră
din unirea sacră a Persefonei
și a tatălui ei Zeus
se naște Dionysios-Zagreus
suferințele și învierea lui Zagreus
ca o promisiune de imortalitate
preafericită după suferințele vieții
din mitul lui Zagreus
doctrina păcatului
originar şi a mântuirii
titanii ucigaşi ai
lui Zagreus sunt
strămoşii umanităţii
Dumnezeu al absoluturilor
Dumnezeu al absoluturilor
al infiniturilor și al misterelor
al imaculatelor cosmogonii
o abis tu eşti unicul dumnezeu
trei religii se combat
într-un inextricabil haos
misticismul contemporan nu este
decât haloul care înconjoară
nucleul religiei viitorului
hai şi noi
hai şi noi la Frăsinei cât om mai dura tristeţii
mortea insului supravieţuirea comunităţii
ţin de vorbă ce-a mai rămas din frumuseţe
o să-ţi bat la uşă în cinci minute
ne împărtăşim mahmureala îmbătrânirii
toţi jainii sunt banya nu toţi banya sunt jaini
am fost mort am mers am văzut o cruce
pe o biserică mi-am dat seama încotro
voi lua-o să mulţumesc lui Dumnezeu
şi la vii ţi se stingeau lumânările
am zis rugăciunea inimii Doamne Iisuse
Hristoase mântuieşte-mă pe mine păcătosul
ăsta e clopotul pentru sufletul morţilor
cum să nu ne îngropăm de vii
Medeea Tomaida cântându-le Valerian
burgunzii
burgunzii vezi-i teutonii
back eleviile comnene
butade cârdul de eschive
loviți-mă că nu mai dau
de-ai divulgării nebătuți
ranchiune ranguri cerșetoare
în delta Gangelui pragmatic
pe-așa metafora de a vedea
prin 88 nu 78 acum 16 după 15
mă percolez pe două zile zdup
Chandra Lokesh și Raghu Vir
Majesky de cu Georgian tocmim
abia mă mai aduceți
pe-aceeași cheltuială
colegi de mitralieră
colegi de mitralieră vă împăcarăți
reformatori parandărătului regal
vyakarana bate kavya reflex înnădire
ardhanariswara abhijnana ahimsa
not Sanskrit not Romanian
Ramayana smrti memorie
nasad asin no sad asit tadanim„la-nceput
pe când ființă nu era nici neființă”
sahitya aur satyagrah Jampath Lodhi
Indranath Usha Kapila ghirlanda
azi în costum mâine-n cămașă lingvist
predând limba maternă ca limbă străină
singur neindian cu atât mai indianizat
această Indie cu flori lăsate femeilor
mi-a venit să fac din sanscrită mankind
iar că Mahabharata făcu ideologia
germană clasică a arianismului ebreofob
pe când tot așa vorbi în senat Alecsandri
știusei
știusei de la început perechea
spre mistica adulterului
în piramida personajelor
din Normandia vestică
pe zodie întoarsă fecioriei
arsenic alb și pentru Emma
shakti adaptabilă karmei
automodel ardhanariswara
să iau mărțișoare spre Capșa
chiar și pentru Livia lui Dimi
nu numai o singură convulsie
Creangă Flaubert Dostoievski
egipți armini după Anselmus
egipți armini după Anselmus
Kohlhass îl speriași pe Luther
von Kleist pe cine mai împușcă
mierlele morților clocit gheoroi
iască albă stegulețe pe-nchisoare
pe lespezi așteaptă clocitoare
pe prinse neînzbor iertare-trifoi
rămasă una paște după note
corale de consoane pe nemierlă
lungul zilei pe citite insomnie
m-ai pieptănat nu te-am văzut
s-a îngrășat de ieri alergătoare
după dodism refuzandism
după dodism refuzandism
reordin lungesc opul ritm
ceea ce se întâmplă la toți
scurtați de poeme și teatru
ultima suflare fluierată mierlei
îți închipui că pe ea o scriu
îmi buzunărise umbrela ia-o
mandragorină vraiștea amurg
exact că nu trageți ci foc
numai din cârdul crom
ore-n plus fac tura altei
a treia icoană renunție
stătusem tinerețe altor frunze
stătusem tinerețe altor frunze
Zakintos încă jumătate bravă
ce se mai salută lumea bună
actorii aplaudă ca pe ei înșiși
noutatea amintirii neîncotro
ceilalți pe aceeași plajă
curiozitate capelană vedeta
seara retezată privighetoare
măciuci dantelându-se creștet
pe treapădul sunetelor ubicue
mierla mantrei Shivo hum
endeavour Colin Dexter cameo
anushtub Vrindavana hindutva
anushtub Vrindavana hindutva
smulși nemișcării din nimeni
stăm firului să prindă orice gât
furnicile ui poka tagoriene
dinainte vremea strangulării
retezată plimbarea mierlelor
rebasm jaina adunată-n teatru
les Mardies de Mallarmee
frumos modelași pe Dumnezeu
maica Medeea încă ibsenieni
de azi Mahavira Tulsidas toți
LSD se primește cu minereuri
lumină sau neant ba umbră aură
lumină sau neant ba umbră aură
aveam lumină la fereastră
putusem să mă fi dus la geam
nimic de invidiat de înviat
Arcturus în persoană Plaut
personajul Kabir tot țesând
unul altul împreună avatari
se și vorbesc producătorii
din chișiță scânteile sangue
ciocnire retractilă de copii
vedem noi și de ziua asta
jale bulucul insalubrității
din cinci în cinci
din cinci în cinci dansând
în loja stejara cioara
pe călătorie insieme
încotrova sub picuri
aripii rupte rugă Tanior
hai taică mai o strofă
împietrită rază
rai întru chip
dansatorii cusăturilor
tantalizate platoșe
pe îmbrăcate nicio ploaie
de-a bucuriei ierbivore
—————————–
George ANCA
București
19 februarie 2018
